Despre leganat
Published Sunday 26th April 2009 06:04pm
In rindurile care vor urma ma voi referi la practica leganatului de primavara, asa cum apare ea in sursa mentionata mai jos, dar cred ca semnificatia acestuia poate fi atribuita (pe linga alte semnificatii) oricarui tip de leganat (fie ca e leganatul pruncului de catre mama sau leganatul nostru mai mult sau mai putin intentionat).
Datina leganatului de primavara era practicata in Moldova si in Bucovina chiar in zilele Pastelui si in fiecare duminica sau alte sarbatori din cursul saptaminii, pina la Ispas sau chiar pina la Rusalii. In Muntenia leganatul era in uz la Sfintul Gheorghe, iar in Banat si in sud-vestul Transilvaniei inca in perioada dinaintea Pastelui. In Romania leganatul era atit de adinc inradacinat, incit se poate spune ca, pentru tineretul de la tara, nu putea fi imaginat Pastele sau Sf. Gheorghe fara datul in leagan. Tocmai aceasta necesitate indispensabila simtita de tineretul romanesc de a se legana la asemenea sarbatori ca acestea ne da dreptul sa deducem ca, dincolo de aspectul de divertisment pe care il are leganatul astazi la noi, se ascunde un rit serios de veche traditie cu o semnificatie specifica, uitata complet acum.
Leganatul apare ca o forma de exteriorizare a unui proces fiziologic intern al plantelor, asa cum l-a inteles poporul. El exprima intr-un mod concret, adica vizibil - si totodata schematic ca un simbol - miscarea invizibila a sevei in vinele arborilor si in general ale tuturor plantelor vii, trezite la viata din lunga amortire a iernii. El este o practica magica de aceeasi natura cu un alt rit de primavara, si anume cel al rostogolirii pe pamintul acoperit cu iarba verde. Intr-adevar, acest rit nu poate avea numai semnificatia stabilirii unui simplu contact cu verdeata pamintului, caci in acest scop ar fi fost de ajuns ca cineva sa se culce pe iarba. Actul rostogolirii inseamna deci ceva mai mult decit luarea de contact si prin acest ceva el se intilneste cu practica leganatului. Ambele ritualuri denota o miscare ordonata, ritmica: miscarea care pulseaza in fiecare planta, atunci cind circula seva in ea. Iata de ce, in plan magic, ele reprezinta insusi principiul vietii.
material extras din Studii de etnografie si folclor, de P. Caraman
Datina leganatului de primavara era practicata in Moldova si in Bucovina chiar in zilele Pastelui si in fiecare duminica sau alte sarbatori din cursul saptaminii, pina la Ispas sau chiar pina la Rusalii. In Muntenia leganatul era in uz la Sfintul Gheorghe, iar in Banat si in sud-vestul Transilvaniei inca in perioada dinaintea Pastelui. In Romania leganatul era atit de adinc inradacinat, incit se poate spune ca, pentru tineretul de la tara, nu putea fi imaginat Pastele sau Sf. Gheorghe fara datul in leagan. Tocmai aceasta necesitate indispensabila simtita de tineretul romanesc de a se legana la asemenea sarbatori ca acestea ne da dreptul sa deducem ca, dincolo de aspectul de divertisment pe care il are leganatul astazi la noi, se ascunde un rit serios de veche traditie cu o semnificatie specifica, uitata complet acum.
Leganatul apare ca o forma de exteriorizare a unui proces fiziologic intern al plantelor, asa cum l-a inteles poporul. El exprima intr-un mod concret, adica vizibil - si totodata schematic ca un simbol - miscarea invizibila a sevei in vinele arborilor si in general ale tuturor plantelor vii, trezite la viata din lunga amortire a iernii. El este o practica magica de aceeasi natura cu un alt rit de primavara, si anume cel al rostogolirii pe pamintul acoperit cu iarba verde. Intr-adevar, acest rit nu poate avea numai semnificatia stabilirii unui simplu contact cu verdeata pamintului, caci in acest scop ar fi fost de ajuns ca cineva sa se culce pe iarba. Actul rostogolirii inseamna deci ceva mai mult decit luarea de contact si prin acest ceva el se intilneste cu practica leganatului. Ambele ritualuri denota o miscare ordonata, ritmica: miscarea care pulseaza in fiecare planta, atunci cind circula seva in ea. Iata de ce, in plan magic, ele reprezinta insusi principiul vietii.
material extras din Studii de etnografie si folclor, de P. Caraman
4 comentarii:
acest material este prelucrat de prietena mea THAISA..careia ii multumesc
Este îmbucurător faptul că se ia hotărârea de a fi postate astfel de informaţii. Cu siguranţă că ele se vor pierde încetul cu încetul, aşa că demersul este mai mult decât lăudabil. Mărturisesc că această practică a "legănatului de primăvară" îmi era - mea culpa - complet necunoscută... La bună recitire!
multumesc Cristian-si eu gasesc la tine pe blog extraordinar de multe lucruri care-mi starnesc interesul...multumesc de vizita...si te mai astept.
Mai vin, mai vin...
Trimiteți un comentariu