Cei trei surzi
Published by: Thaisa T on Thursday 7th May 2009 09:05pm
Un om surd pierduse nişte capre şi tot căutînd după ele, dete de un alt om cosind într-o livadă, care era tot surd.
- Nu cumva ai văzut nişte capre ale mele trecînd pe aici, măi prietene? - întrebă el.
Dar acesta, neînţelegînd întrebarea, răspunse:
- Cît se vede de ici pînă în pădure tot eu cosesc, - arătînd cu degetul.
Acela crezu că-i arată caprele în pădure şi-i făgădui că dacă le va găsi o să-i dea o capră. Se întîmplă de găsi caprele tocmai în acea pădure. El se gîndi, fiindcă făgăduise celuilalt o capră, să-i dea una şută (fără coarne). Şi aşa şi făcu.
Apucînd una de urechi, o duse înaintea omului. Acesta răspunse mirat:
- Eu nu i-am rupt coarnele.
- Apoi de, nici eu n-am vorbit să-ţi dau două, zise celălalt.
Pe cînd se certau, iată vine un popă călare, care de asemenea era surd.
- Uite, părinte, zice că i-am rupt eu coarnele.
- Apoi de, părinte, nici eu n-am vorbit să-i dau două.
Preotul, care n-auzise nimic şi crezînd că îi cer iapa zise:
- Bine, tată, dacă iapa-i a dumneavoastră, luaţi-o, că eu am găsit-o, şi astfel preotul descălecînd, plecă pe jos.
auzită de la P. N. Canavea
din culegerea Poveşti, snoave şi legende, de I. Chiţimia
- Nu cumva ai văzut nişte capre ale mele trecînd pe aici, măi prietene? - întrebă el.
Dar acesta, neînţelegînd întrebarea, răspunse:
- Cît se vede de ici pînă în pădure tot eu cosesc, - arătînd cu degetul.
Acela crezu că-i arată caprele în pădure şi-i făgădui că dacă le va găsi o să-i dea o capră. Se întîmplă de găsi caprele tocmai în acea pădure. El se gîndi, fiindcă făgăduise celuilalt o capră, să-i dea una şută (fără coarne). Şi aşa şi făcu.
Apucînd una de urechi, o duse înaintea omului. Acesta răspunse mirat:
- Eu nu i-am rupt coarnele.
- Apoi de, nici eu n-am vorbit să-ţi dau două, zise celălalt.
Pe cînd se certau, iată vine un popă călare, care de asemenea era surd.
- Uite, părinte, zice că i-am rupt eu coarnele.
- Apoi de, părinte, nici eu n-am vorbit să-i dau două.
Preotul, care n-auzise nimic şi crezînd că îi cer iapa zise:
- Bine, tată, dacă iapa-i a dumneavoastră, luaţi-o, că eu am găsit-o, şi astfel preotul descălecînd, plecă pe jos.
auzită de la P. N. Canavea
din culegerea Poveşti, snoave şi legende, de I. Chiţimia
6 comentarii:
buna poanta.se pare ca si la clasa noastra politica se desfasoara un dialog al surzilor.adica fiecare din ei vorbeste pe limba lui si nimeni nu intelege nimic
super tare aceasta poveste,parca e turnul babel,cam asa sunt uni dintre noi
chiar asa si este..multumesc de vizita,Codeus..te mai astept
si pe mine m-a amuzat copios,Gabriela
mi-a placut la nebunie...ma gandeam totusi la o continuare de genu': parintele pleaca si ceilalti doi surzi il urmeaza crezand ca va da dreptatea fiecaruia si animalele raman singure si pleaca:D:))
raza de soare-avem atatea pilde ,snoave,traditie si cultura care se pierde...e telenovele la moda si multe altele...radacinile noastre sant foarte sanatoase si hranitoare...sper in sufletul meu ca cei ca tine o sa le duca mai departe...oricand sa te simti acasa..aici la mine
Trimiteți un comentariu