duminică, 3 mai 2009

FEMEIA


Ea ajunsese de nu se mai putea odihni...tesea panze rosii si albe...deschisese candva o usa interzisa pentru multi.Simtea ca poate naste universul si ca in pantece plamadeste locul pentru jumatatea gasita.
Batrani si prosti,credeau ca se joaca si atat.Distanta disparuse si timpul mult prea condensat il simteau in timpane.Ea l-a inchis apoi in bratele sale nevazute si nu ar fi vrut sa-i mai dea drumul niciodata.
Dar batuse vantul...si i-a fost frig.INCA se mai uita fascinata la ochii lui nestiuti si planse...isi scutura blana si se ascunse inapoi in tufis...sperand sa faca el primul pas ..pentru ca ea sa nu raneasca pe nimeni-vanand.

7 comentarii:

PACO spunea...

Frumoasa descriere

nakudo spunea...

multumesc PACO...si tu descurci super...uneori mi-ar place si unii oameni mai"maturi"sa simta si gandeasca ca tine...cica asta face romanul cand are insomnii-scrie...cred ca la mine primavara cu fluturasi a ajuns mai tarziu...hi-hi

nakudo spunea...

te descurci..adica..sant nedormita...

Gaby spunea...

imi era dor de ceea ce scrii tu..

referitor la femeie, ea este cercul spre care converg toate, in mijloc aflandu-se mereu instanta suprema, Divinitatea

nakudo spunea...

multumesc,Gaby,culmea este acelasi mesaj l-am primit acum o ora de la cineva...imi pare rau ca nu am scris-de fapt postez...ca de scris am scris mult...asa bine intelegi...si mi-e mi-a fost dor de tine...am mari indoieli de necesitatea acestui blog

Gaby spunea...

Eu cred ca noi avem necesitatea acestui blog, deoarece multa lume se regaseste in el, in ceea ce se scrie aici

nakudo spunea...

inca odata multumesc..