Nu descriu blogul.Pentru ca e pentru cei care citesc printre randuri,cu toate ca in principiu e un blog de inotatori.Doar zic ca nu vanez nimic,nu urmaresc sa ma cuplez cu nimeni,nu vreau idile virtuale si nu dau doi bani pe fata comerciala virtuala.Doar daca aveti pasarele in colivie ca si mine,zic ca ne-am gasit.Putem ciripi si ramuri impreuna
joi, 14 mai 2009
MELANCOLIE
Cosesc iarba tanara si lina pe care iepurii mei o transforma in pui cu nasuri umede si fricoase.Ma imbat cu mirosul ei de boala si viata.Soarele o naste si inverzeste asa cum mai tarziu o usuca.
Munti imi cresc in gradina si rauri curate si pure.Ingerii mai fug din cand in cand din rai...aici in livada...cat timpt trage un pui de somn sforait,divinitatea.Cu picioarele goale ne batem cu iarba;noi si ingerii.
Acasa e atat de frumos,pamantul e mai pamant,copacul e mai copac si floarea mai floare...si rasul e altfel.Dar trebuie sa plec unde pinii de prabusesc in mare...zborul de aripi imi cerne mirosul de casa acolo...si nu doresc decat un singur lucru:simplitatea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
"Mirosul ei de boală şi viaţă" - iată o altă metaforă cu care reuşeşti să mă încânţi la ceas de seară... Faptul că "îngerii mai fug din când în când din rai" nici nu mai contează aşa de mult. Iar acolo unde "pinii se prăbuşesc în mare" trebuie să fie tare bine. Simplitate. Foarte frumos, Nakudo...
ai cazut cumva in butoiul cu melancolie?? e bine acolo iti spun eu...mama creatiei:D...foarte creativa azi si...cam melancolica...e superb jocul cu ingerii si cel mai mult mi-a placut ceea ce ti-ai dorit in final-simplitatea... SIMPLITATEA UNUI SUFLET SENSIBIL ISI RADE DE COMPLEXITATEA PREFACUTA:D
Cred ca toti ne dorim simplitate
Surioara, cum ai putut sa scoti prima fraza? M-a naucit...
Trimiteți un comentariu