Astazi am pictat un tablou;mi-am muiat pensonul in litere si am dat viata unor noi cuvinte neintelese.Omul vechi ce-l creasem mai demult trebuia pus in rama sau poate vandut unui colectionar idiot si snob.
Pamantul l-am desenat cu mult galben sa fie lumina si sa fie mai greu de inteles.Din cuvinte pictate am facut apoi sunete ce cantau un univers nestiut.Mi-am impletit margarete si coacaz vremelnic pe care mi l-am fardat pe pleoape.Si ochii mei clipeau din ce in ce mai des...incarcati de prea multe vazute...si pe la colturi imi curgeau ape nestiute,tainice.
Mi-am luat panza si-am plecat mai departe...sa pictez locuri si trairi ce nu erau Eu.
4 comentarii:
Margaretele împletite şi coacăzul vremelnic fardat pe pleoape mi-au înfrumuseţat seara... Clipirea ochilor încărcaţi de prea multe văzute - te duce cu gândul departe, departe... Finalul este neaşteptat şi dulce de tot...
.....Pe la colturi imi curgeau ape nestiute, tainice....am plecat mai departe....sa pictez ..trairi ce nu erau Eu. Frumusetea frazelor tale m-au coplesit. O noapte plina de pace-n suflet iti doresc draga mea Stef.
a fost atat de traita aceasta postare,Cristian, incat cuvintele redau prea putin...finalul este asa cum sant si eu..si toata postarea...o scorpie si un inger...un om cu multe lumina si mult intuneric...si chiar gandesti prea mult ca si mine...vezi ca dauneaza grav sanatatii...daca ai si suflet deja esti compromis..hi-hi
draga doamna,Elena,si zic doamna- cuvant ce nu l-am folosit decat legat de mama mea si profesoara mea de balet...ma cunoasteti atat de bine...uneori am plans mult datorita postarilor dumneavoastra...si va simt calda si buna...amalgam de ratiune si dragoste...ma bucur ca v-am cunoscut...sincer...ati vazut ca las oamenii sa se trieze singuri
Trimiteți un comentariu