duminică, 28 iunie 2009

Pentru Gabriela si tot neamul pisicesc















Pentru ca intalnind o pisica,motanul vrea sa o sarute prietenos,pentru ca prinzand soarecele se joaca cu el oferindu-i o sansa,pentru ca gratie acestui joc un soarec din sapte scapa cu viata.Pentru ca la sfarsitul zilei de munca alunga puterea intunericului prin electricitatea blanii,pentru ca-l infrunta pe Satan prin vioiciunea fapturii sale.Pentru ca nu strica nimic daca e hranita,nici nu te scuipa neprovocata.Pentru ca jucandu-se cu ele copiii deprind bunatatea intre ei.Pentru ca fara motan orice casa ar fi incompleta.Pentru ca fara pisica spiritul nostru ar fi lipsit de o binecuvantare.Pentru ca el poate inota ca sa-si salveze viata la nevoie.
Acatist despre miel,cantul 19-20-Christofor Smart-nu am reusit sa fotografiez toate pisicile,multe erau plecate in vecini,la o sueta cu motanii...

10 comentarii:

Anckhiy spunea...

Si eu am un pisi mic de o luna pe care l-am vazut prima data saptamana trecuta, pentru ca nu prea dau eu pe acasa si nu am avut ocazia pana atunci sa-l vad! Al meu e negru cu pete albe si atata de scuuump!
Am iubit de cand ma stiu pisicile si intr-adevar, te face om mai bland! Pisicutzele si motaneii stiu cum sa te faca sa le iubesti!

nakudo spunea...

multumesc anckhiy...eu nu pot concepe viata fara animale...tot mai aduc cate una acasa,...da ca sa nu fiu partinitoare...am si o stana de caini...scriu si despre ei in viitor...

ELAINE ERIG spunea...

HI KIDS ,HELLO FROM BORIS,LUD WU AND TYRENA.WE HOPE THAT ALL CATS HAVE FOOD AND A DRY PLACE TO SLEEP

nakudo spunea...

salutari si copiilor tai,elaine,trei la numar-adica magic...somnul...parca te poarta in shambala...eu cate exercitii fac nu reusesc asa detasare...vin in casa ta virtuala..pentru o mai buna intelegere am activat google-traducere...te imbratisez...mi-a fost dor de tine si tot ce postezi atat de minunat...jos barierele si granitele...hi-hi

Bejenaru Gabriela spunea...

multumesc mult pentru aceste informatii minunate,este un cadou minunat.

nakudo spunea...

e un cadou cu intarziere...asa ca iarta-ma..tot n-am reusit sa pozez birmaneza si persana...cica nu vor sa intre in viata publica...sau poate levitau...cine stie...in ce lumi miraculoase ne purtau si pe noi...bine ar fi sa avem calitatile lor...uneori ma uit la oameni si ma uimesc cat consum de energie in dorinta de a uri...de ce?am obosit sa urasc de mult...nu se merita...sincera...te imbratisez...fug cu matili meli in livada...si copchii...bre

Bejenaru Gabriela spunea...

o astept si pe birmaneza si pe persana,mai facut curioasa,iubesc foarte mult animalele si ma doare atunci cand sunt chinuite,nu pot sa ii inteleg pe acei oameni care au atata ura in ei de a chinui biete suflete,care nu pot sa se aperte.

nakudo spunea...

sper sa reusesc,sa le fac sa stea si pe acasa..ca vin dor la masa...cei care nu iubesc animalele nu pot fi numiti oameni...gabriela

Ana Gabriela spunea...

ah, ce scumpe sunt!!! sau ce scumpi...eu cand vad pisici, am tendinta sa le acord genul feminin chiar si cand sunt motani:))

nakudo spunea...

personal...nu detin motani...pisicile sant cele aruncate cel mai des...de...se inmultesc...pisica tarcata...miti...si puii adoptivi...ai ei au murit cei din poze sant adoptati de ea..ingrijiti si alaptati...puii ei nu s-au nascut cu imunitatea buna...ea fiind o mama adolescenta...