ASTAZI

Astazi va port departe
de tot...
La apa ce curge in mare.
Cu plante si pasari si pestiu
si trairi...
Va duc in neant.
Va pictez cu verde si galben...
Trait atat de profund in aval...
Si sapa am luat-o cu mine..
Nu e atat de banal.
Un copac,
se cere mutat in meduza,
piatra renaste in rau..
un val..
si tacere
apoi...atat de fatal.
Ea renaste cu tine,
trupul izgonit in neant.
Framanta sufletul meu
apoi coace-l
in
trairi de vant virtual..
Esti viu in palmele mele,
sarutul tau e sublim...
Nici rana nu am peste pleoape,
atat de strain si de viu.