Cu trairi de busuioc,
el ma face sa ma-ntorc,
zi de zi inspre Lumina,
inima de zen e plina.
Ma culege bland in palme,
cu fiori de vis si piatra...
cu onoare,demnitate,
intr-o lumea prea nedreapta.
O da celor ce-au gasit
in culori de trandafiri,
numai viata si lumini,
pe un drum crescut
cu spini.
Piatra ce-am ascuns-o-n lac..
broasca verde in copac,
vieti traite in comun
-tot trecutul il adun.
Calatori in timp si spatiu...
in traire de piele neagra..sus in ceruri...
cautatea e
intacta.
Onoare,Demnitate,Cuvant-
cu rani de IISUS port in gand,
iubire cu lacrimi de dor..
cruce de lemn pe ogor.
-cu toata dragostea din lume,fratilor mei de lumina-sa nu te mai nasti pe pamant-maestre volodea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu