Azi m-am ascuns
intr-o scoica.
Marea m-arunca pe tarm.
Cineva ma culege
in palme,
sirag de soare si nori.
In iedul de pe camp m-ascund,
cu ramuri de maslin si vis.
Mai pasc un nor
sau un abis,
in pajistea de astri incinsi.
Strain si calator ma simt,
in lumea plina de erori.
Ma pling si rad
in smirna dulce,
in rani sadite de iubiri.
El vrea sa faca-un intreg,din sticla sparta
si din stele...
din inimi frante si tristeti,
culese-n adormiri prea rele.
El vrea sa inteleaga tot,cu mintea rece-ascutita,
in valul liber sa nu-not,sa fiu ca iarna cea pierita.
El vrea sa simta ce traiesc-in ochii stranii si amari,
ce palpairi am sa gasesc,in toate drumurile tari.
El vrea sa fie-ales sau poate nu...
El vrea sa fiu cel ce-a cules.
Impietresc nemiscata
intre cer si apa,
frunza si vant,
pamant si foc,
dans prins la mijloc.
Stanca,piatra in covata,
ce framanta lumea toata,
lacrimi de copil in geam..
el ar vrea ce eu nu am.
Intr-o buna zi mi-ar place...
sa-mi gasesc jumatatea,
s-o pot trai si impartasi tuturor.
Drum de cruce si nisip trecator,
in mine vreau sa regasesc pacea
celui rastignit.
Speranta vie in copac,lastar de vie pe arac.
Inviere si trairi,vis de rana si albiri.
Zbor de vultur si de cuc,mugur nenascut in nuc,
Papura crescuta-n apa,rautatea e desarta.
Ascutis de minte treaza,zbor de pana pe un nor,
Lumea ce ma tine -viata-eu si-un simplu trecator.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu