TRADITII

Published by: Thaisa T on Thursday 25th June 2009 09:06pm

Noaptea de Sinziene
Noaptea dinspre 23 spre 24 iunie este considerata magica. In miezul ei exista un moment de liniste, cind stau in cumpana toate stihiile, un moment de legatura intre lumea noastra si "lumea cealalta". Pentru o clipa, cit ai deschide si ai inchide o carte, se deschid pentru cei care pot sa le vada, Portile Cerului. Folclorul tuturor popoarelor, si in special al celor nordice, marcheaza prin sarbatori speciale aceasta noapte de mistere. La noi se crede ca ea corespunde unei datini stravechi, al carei nume dac s-a pierdut, dar s-a pastrat cel daco-roman, de Sinziene. Aceasta sarbatoare a fost transmisa popoarelor nordice prin intermediul druizilor, iar in spatiul nostru de catre preotii geto-daci.
In aceasta noapte Sinzienele danseaza peste paduri, dealuri si cimpii si tot acum este indicat sa fie culese plantele de leac, ale caror proprietati se amplifica acum. In aceasta noapte, prin practici divinatorii, tinerii isi afla viitorul, iar animalele se string si stau la sfat. Cine le pindeste le poate asculta si poate afla astfel multe taine si comori. La miezul noptii infloreste Floarea de Feriga, alba si stralucitoare ca o stea, care aduce noroc celui ce o gaseste. Sint putini cei care pot sa o vada si sa o culeaga din pricina duhurilor nevazute, care o culeg imediat ce apare.
Faclia de Sinziene
torta care simbolizeaza triumful Soarelui la solstitiul de vara, este confectionata dintr-un lemn de brad uscat si despicat la un capat unde se pune rasina si se leaga ramurele de molid. Seara, in ajunul zilei de Sinziene, flacaii se aduna pe un deal in afara satului, se aseaza in forma de cerc si isi aprind facliile, apoi se aseaza in sir si incep sa descrie cercuri cu ele, invirtindu-le in aer de la rasarit spre apus. Deseori lasa impresia ca sar peste foc sau calaresc un cal de foc. In alte locuri se aprind pe dealuri focuri mari, iar tinerii sar peste ele ca sa le mearga bine in anul urmator. Cind facliile sint pe cale sa se stinga, flacaii coboara in sat, inconjoara cu ele gradinile si apoi le infig in mijlocul livezilor si al holdelor. Cercurile de foc obtinute prin rotirea facliilor in sensul miscarii aparente a soarelui pe bolta cerului exprima bucuria oamenilor pentru victoria luminii asupra intunericului, a caldurii asupra frigului, a fertilitatii asupra sterilitatii.
Cununa
impletita din flori de sinziene si din spice de griu are puteri miraculoase. Fecioara care o poarta in timpul dansului Dragaicei intruchipeaza Zeita Naturii, iar cununa are aceeasi semnificatie ca si colacul de griu pus pe capul miresei inainte de pornirea alaiului spre biserica, ca si cununile imparatesti puse de preot pe capul mirilor in timpul cununiei crestine: transferul fertilitatii (dar divin) de la un substitut al sacrului (cununa, colacul) catre profan. Cununa este agatata la fereastra, pe stilpii portilor, pe crucile din cimitir si pe troitele de pe drumuri pentru a apara oamenii, animalele si holdele de stihiile naturii (grindina, furtuna, inundatii).

Dragaica/Sinziana
In ziua de Sinziene fecioarele din mai multe sate, imbracate in haine de sarbatoare, avind pe cap marame albe, se aduna si o aleg pe cea mai frumoasa dintre ele, careia ii dau numele Dragaica. Apoi o petrec pe ogoare cu mare alai, ii pun pe cap o cununa impletita din spice si flori de sinziene, o impodobesc cu multe basmale colorate si ii pun in miini cheile de la hambare. Sinziana aleasa, impreuna cu alaiul ei, joaca hore pe cimp si la intrarea in sate, apoi " se intoarce spre casa cu miinile intinse si basmalele fluturind in vint, de parca ar zbura, si cutreiera toate satele din care s-a adunat lumea ca sa o petreaca. Fetele din Moldova doresc din toata inima sa aiba parte de aceasta cinstire, desi in cintecele lor spun ca fata care a intruchipat Dragaica nu se poate marita decit dupa trei ani." (Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei)