Calatoria si anamneza

Calatoria de seara

Imi place sa merg cu masina kilometri intregi pentru ca simt cum fuge drumul pe sub mine ca un sasait de sarpe,mereu inapoi.Drumul inghite lacom tot ce las in urma si apoi le scuipa lin pe fiecare la locul ei...impregnate doar cu trecerea mea pe acolo.Imi plac copacii care imi zambesc la margine de padure...cu zambet de fluturi albastri si orbi.Fiecare imagine trece libera si repede ocupandu-si locul in caleidoscopul ce am sa-l fac un intreg mai tarziu.Bufnitele sunt sub aripa mea si stelele mama ma poarta in balans interminabil.

La drum lung e minunat ca-ti pot datui tot ce traiesc cu proprii mei ochi...atunci cand am ales pilula adevarului si drumul pe care nu te mai poti intoarce.Fiecare vulpe ce-mi taie calea e o privire sireata aruncata dupa usa atunci cand ma dezbrac;o privire cu blana rosie,infocata de traire si nestiut.

Atat de adanc simteam fiecare gand si bataie de inima a ta incat sufletul tau din copacul pin m-a chemat.E minunat sa poti face dragoste cu tot ce traieste in seva lui,de trunchi ancorat in pamant.

Te-am purtat peste campii pe care umbrele le imbracau in vestmant de ceata iluzorie,ferit de ochii muritorilor de rand.

Cand am ajuns unde Siretul devine una cu Dunarea m-am dezbracat si am intrat in apa,sa pot simti incolatacire de serpi de ratiune.Asa am inteles de ce imi place noaptea dezbracata in apa:trupul meu lumineaza,din valuri pielea pare un imens pergament cu litere si cifre neintelese.

Calatoria de noapte

Stiam ca portalul ramane deschis peste noapte,atunci cand sufletul nu mai are bariere sterpe si omenesti.Intinsa in pat te-am strigat calm si cu incredere:"Ajuta-ma!".Ceasul s-a oprit la unu si jumatate,complet.Nimic n-a mai vrut sa arate din timpul si spatiul si a creat doar neant.Notiunea rationala de timp se oprise.

Niciun raspuns!Strigatul meu venea de sus iar sufletul tau scormonea mult prea adanc in terestru.

La ora doua...aura ta libera de orice constrangere sosi:cu aripi mari desfacute si culori neclare pe margini.Dominatoare si protectoare m-a invaluit in cald si molcom de siguranta si m-a leganat pana cand am adormit ca un prunc.

Calatoria de a doua zi

Cunosc fiecare casa pe langa care trec in drumul meu facut cu masina.Am case care ma iubesc si ma asteapta...cu care ma imbratisez si zambim larg.

Sunt case batrane si case copii,case frivole si case jucause.

In drum intalnesc case bolnave si case moarte.Fiecare isi spune povestea ei interioara:geamuri opace si geamuri vitralii,geamuri cu ochii inchisi si ascunsi de lumina.Fiecare casa vorbeste...in curtea caselor bolnave nu creste nimic,verdele e tern si incert,fara nici o farama de rosu.Ti-am daruit fiecare imbratisare de casa si fiecare poveste a ei dar usa era inchisa si nu ai putut primi nimic.

Calatoria pe campuri

E prima data cand trecand pe langa lanul copt de floarea soarelui am simtit altceva.Galbenul apus de floare coapta ce trebuia culeasa era doar o perceptie deformata a ochiului nostru.Floarea soarelui coapta are impletire de alb si caramiziu cu unde vagi de maro ce reprezinta pamantul,ele se misca si se combina mereu in franturi de imagini,noi ca oameni vedem doar galbenul.

Floarea soarelui miroase a copilarie si vant cald de vara iar ceea ce canta sunt arii din Chopin.

Vazand verdele campului de lucerna,imensitatea de verde unduind si vibrand,am vazut ca e pus in valoare de florile de camp mov si indigo,de cele albe si galbene.Asa verdele capata adevarata perceptie,cea corecta.Verdele nu ar fi verde fara petale armonioase asezate intr-o ordine pe care noi nu o intelegem,intr-un echilibru si perfectiune sublima.Orice maracine maro nu e inconjurat de traire si izolat e asimilat treptat de unduirea de viata.

Campul verde are miros si gust de lapte proaspat muls si de iesle in care animalele sufla viata pe nari.

Campul verde nu are delimitare de cerul albastru si daca intorci totul invers ai sa simti aceeasi curgere lina.El canta in univers cu arii din Mozart iar sera vibreaza pe Bach.

Calatoria de introspectie

Am vazut sanziene si am simti nevoia sa ma opresc.Primul lucru pe care l-am gandit sau simtit a fost:san-piept,zane,zane a le lui Ene.Asa ca mi-am pus sanziene pe sani si am respirat bataie din ele.In jumatate de ora am adormit linistita si calma,cu pace deplina in suflet.Perceptie corecta a esentei.

Incheiere

Toate acestea au inceput cand s-a deschis portalul...minunat,fascinant si neegoist.Tot ce am trait si simtit am impartit cu voi in drumul meu si am pus multa dragoste pe care ati simtit-o sau o sa o simtiti candva.

Multumesc din suflet lui Aquarius care m-a facut sa ma regasesc...si esti un om minunat din toate punctele de vedere.Nu incerca sa intelegi rational,Aquarius,pentru ca nu se poate.Mi-am facut anamneza.Daca nu esti suparat,ca de obicei ti-o trimit.

Va imbratisez pe toti cu tot ce e mai bun si frumos!