SEXUALITATE

Homosexualitatea feminină

de Janelle M. Hallman-Burleson

Materialul de mai jos este alcătuit pe baza unui discurs tinut de autoare în cadrul unor conferinte nationale.

Timp de mai multi ani am acordat consiliere de specialitate femeilor care se confruntă cu sentimente homosexuale. Sper să reusesc să prezintă câteva dintre lectiile pe care le-am învătat eu si sper să fac aceasta într-o manieră care să le aducă cinste lor, adevărului si experientelor lor interioare. Lucrez cu femei deosebite. Sunt foarte inteligente - personalităti complexe, energice si înzestrate cu un puternic simt al dreptătii si integritătii.

Homosexualitatea feminină (lesbianismul) este o stare complexă. Ea implică mai multi factori diferiti, unul dintre acestia fiind relatiile familiale ale femeii. Explicând homosexualitatea feminină, voi descrie unele dinamici familiale sau relatii imperfecte care pot genera atractii homosexuale la o fiică - însă voi, părintilor, e important să auziti voi aceasta mai întâi:

1. Tineti minte, nu doar relatiilor noastre cu copiii nostri sunt imperfecte; căsniciile noastre sunt imperfecte, relatiile dintre părinti sunt si ele imperfect, la fel si relatiilor acestora cu părintii lor si asa mai departe pentru fiecare dintre noi.

2. Fiecare copil este unic si de aceea ei se percep pe ei însisi si lumea din jurul lor diferit. Un copil poate vedea o situatie ca hazlie si poate râde. Altul poate resimti teamă si se poate retrage. Tu, ca părinte, nu poti controla perceptiile sau reactiile copilului tău.

O mare parte din conflictul homosexual se bazează pe perceptia si interpretarea dată de copil evenimentelor vietii. Când vorbesc despre o potentială ruptură între fiică si mamă sau tată, NU vreau să spun că voi, părintii, nu vă iubiti copilul; vreau să spun că din anumite motive, fiica ta poate că nu a simtit această dragoste. Această ruptură si confuzie din cadrul relatiei face parte din realitătile traiului într-o lume defectă. Din nefericire, aceste confuzii pot si deseori se transformă în probleme care ne controlează viata. Homosexualitatea este doar un exemplu.

Părinti, stiu ce sarcină dificilă aveti. Este important să fiti deschisi si să abordati problemele care pot exista în relatia voastră cu fiica voastră, însă e la fel de important să nu ajungeti îngropati si paralizati de o vină care nu întotdeauna vă apartine vouă.

POVESTEA LUI BETTY

Am crescut la tară. Mama avea multă treabă în timpul zilei, asa că atunci când am fost mică, trebuia să mă lase singură destul de mult timp. Aparent, mă obisnuisem să rămân singură. Aveam un frate si o soră mai mari, însă eu eram preferata lui tati. Totusi, el a dezvoltat o relatie emotională nepotrivită cu mine. Mama era geloasă pe relatia mea specială cu tati.

Eram o băietoaică iar mami părea să încurajeze asta la mine. Rareori mă alinta. Nu-mi amintesc să mă fi tinut în brate sau să mă mângâie. Nu m-a învătat niciodată ceva care să reprezinte feminitate. Ea însăsi nu era prea feminină si probabil că nici nu-i plăcea că este femeie. Spunea că femeile sunt slabe.

În mijlocul golului creat în familia mea, am fost agresată sexual de un băiat când aveam sapte ani. Atingerea mi-a plăcut, dar ulterior băiatul m-a înjosit si m-a respins. Mi-am jurat să nu am niciodată nevoie de nimic; uram feminitatea si gândeam că este o slăbiciune.

În adolescentă, purtam blugi si tricouri sau geci si bocanci de armată. Ulterior am devenit cadru militar. În facultate mi-am făcut o prietenă care tinea la mine si care a plâns când i-am povestit despre abuzul sexual. Aveam si o prietenă apropiată care mă tinea în brate si care mă linistea atunci când mi-era frică. Ea era lesbiană. Eram si eu lesbiană? Tot ce stiu e că acea relatie era ceea ce căutasem toată viata - o relatie sigură, caldă, neabuzivă, alături de un sentiment de reciprocitate si grijă sinceră.

Nu există băiat sau fată, tânăr sau tânără care să aspire sau să aleagă să devină homosexual. Sentimentele si atractiile în crestere fată de acelasi sex produc confuzie, teamă, copleseală si deseori rusine. Acesti bărbati si femei au nevoie de compasiunea si ajutorul nostru.

Să privim deci la piesele specifice care lipsesc din viata prietenei mele Betty, care au contribuit la atractiile ei homosexuale.

Mai întâi, e important să întelegem de ce anume are nevoie un copil ca să se dezvolte. Voi descrie aceste nevoie primare si veti vedea că tot ce are nevoie un copil ca să crească si să se dezvolte sănătos vine prin relatii.

I. CĂRĂMIZILE CONFLICTULUI LESBIAN

A. Etapele unei vieti "ideale"

Iată o scurtă lectie despre cresterea si formarea omului; vreau să construiesc o viată "ideală" pe baza teoriei dezvoltării copilului. Remarcati felul în care relatiile sunt baza supravietuirii, cresterii si dezvoltării unui copil, a procesului de auto-descoperire, formării unei identităti si în cele din urmă a dezvoltării capacitătii de a se raporta si a iubi pe altii.

1. Nevoile unei fetite: hrană, căldură, protectie, sigurantă, alint, constantă, securitate, atingere, atentie, limbaj si un atasament solid si cald fată de mami. Aceasta este temelia pentru o constiintă de sine si pentru o identitate feminină solidă, pentru un simt al încrederii sau bună-stării, astfel ca ea să se destindă si să devină pur si simplu ceea ce este menită să fie.

2. Nevoile din copilărie ale unei fete: Continuarea celor de mai sus, cu acceptare si implicare din partea mamei astfel încât ea să se poată identifica sau copia pe mama ei. Ea are nevoie de afirmare si încurajare din partea lui tati (tatăl este cheia pentru afirmarea identitătii la ambii copii), precum si limite, încurajare, respect, ocazia de a învăta si reusi, si tovarăse de joacă.

3. Nevoile unei adolescente: Are nevoie de un grup de prietene, care îi conferă un sentiment de apartenentă. Are nevoie si de atentie si afirmare din partea băietilor - "misteriosii ceilalti." Cunoasterea de sine trebuie să continue, prin ea ea putând să-si solidifice identitatea de sine si sentimentul de femininitate, simultan cu adâncirea prieteniilor cu tineri si tinere.

4. Nevoile unei femei adulte: Intimitate sau relatii profunde cu ceilalti, un sentiment de scop si sens ca femeie, dacă se căsătoreste - unirea fizică, sufletească si spirituală cu un "celălalt" complementar, simultan cu dezvoltarea sexualitătii.

B. Tipuri de iubire:

1. Iubire maternă / părintească: Legătura cu mama este de o importantă vitală, însă ambii părinti sunt esentiali pentru o crestere si dezvoltare sănătoasă - relational si în termeni de formare a identitătii.

2. Iubire prietenească: În cadrul acestor prietenii unisex sunt afirmate interesele si identitatea feminină ale fetei.

3. Iubire romantică: Fată în fată cu cineva care este diferit. Aceasta este o întâlnire mult mai intensă; aici tânăra ajunge să se cunoască pe sine prin CONTRAST.

4. Iubire sexuală: Înflorire în cadrul angajamentului matrimonial, care conferă sigurantă si securitate, alături de o completă vulnerabilitate.

Dar dacă...?

Aceasta este viata "ideală". Dar dacă unele dintre nevoile PRIMARE ale fetitei lipsesc?

Dar dacă ea este separată de mami la nastere, neputând dezvolta un sentiment de apartenentă? Multe dintre clientele mele lesbiene spun că se simt de parcă nici nu au "început", ca si cum le-ar lipsi o temelie internă. Dar dacă un copil este rareori atins? Dar dacă mama ei nu a putut să fie prezentă sau disponibilă din cauza unor probleme personale? Dar dacă fetita se mută în fiecare an cu familia în altă parte, si fiecare prietenie a ei se sfârseste brusc? Mai important, de fiecare dată când îsi deschide inima pentru un atasament - se produce o retezare.

În calitate de femei cu un anumit gol în inima noastră, devenim apoi confuze în ceea ce priveste adevărata noastră nevoie după o iubire feminină si ne înselăm gândind că o relatie romantică sau sexualizată ar putea umple acel gol generat cu ani în urmă de mami sau tati sau de către prietenele pe care nu le-am avut niciodată.

II. CĂRĂMIZILE LIPSĂ DIN CONFLICTUL LESBIAN

Homosexualitatea feminină poate fi definită prin aceste blocuri de dezvoltare lipsă sau prin relatiile defectuoase din copilărie. În mod tipic, în relatările clientelor mele apar:

1) o relatie lipsă, tensionată sau depărtată cu mama;
2) lipsă de protectie, de respect sau un abuz din partea unui bărbat;
3) putine sau nici o prietenie cu fetele, si
4) un sentiment de goliciune sau rusine în locul unei identităti feminine depline.

Cărămida lipsă nr. 1: O relatie lipsă, tensionată sau depărtată cu mama

"M-am născut într-o familie cu multe angoase, teamă, confuzie si amărăciune. Chiar după ce m-am născut, starea psihică a lui tata s-a înrăutătit si a stat internat ani de zile. Când eram mică, mama nu a mai putut sta acasă cu noi - sapte la număr - trebuind să întretină familia si să fie capul familiei."

"Pentru ca mama să poată munci, mergeam în timpul săptămânii la o mătusă si veneam acasă în weekend. Desi stiam că mama mă iubeste, nu am amintiri cu ea fiind drăgăstoasă cu mine si nici nu-mi amintesc să fiu atrasă către ea. Îmi amintesc însă că aveam nevoie de dragoste din partea ei, dar deseori eram respinsă." -- "Blossoming into a Woman" de Rebecca (director al asociatiei Living Waters).

Clientele mele povestesc deseori că mama era atât de ocupată cu ceilalti copii sau cu completarea rolului sotului absent, în luptă cu o boală sau cu sărăcia, depresia, etc., încât pur si simplu ea nu era acolo în felul în care avea nevoie fetita.

O altă femeie povestea: "Îi iubeam pe mama si pe surorile mele, însă nu mă raportam deloc la ele. Voiau să mergem la cumpărături sau să vorbim despre băieti. Eu voiam să mă plimb cu bicicleta sau să mă joc cu o tobă. Exista o distantă între noi. Aceasta a amplificat tendinta mea de a mă simti izolată si nesigură ca fată."

Această femeie identifică un alt aspect comun la femeile cu asemenea probleme: o confuzie sau o respingere a feminitătii sau identitătii ei feminine. Multe femei care se confruntă cu atractii homosexuale recunosc că nu le-a plăcut să fie fete, că erau băietoaice, se îmbrăcau cau băietii si jucau roluri masculine în mijlocul copiilor sau chiar în propria familie. Această confuzia sau respingere a identitătii sexuale poate începe la o vârstă foarte timpurie si este parte integrantă din conflictul lesbian.

Cărămida lipsă nr. 2: Lipsa protectiei, a respectului sau abuzul din partea unul bărbat

"Tatăl meu nu mă vedea ca pe o fată si astfel eu nu am înteles valoarea feminitătii mele. Nu am învătat că a fi fată e un lucru bun. Cea am învătat eu a fost chiar opusul.

"... Nu am amintiri cu el strângându-mă în brate sau spunându-mi că mă iubeste. Nu m-am simti apărată de el si nici în sigurantă.

"Recent, Dumnezeu mi-a arătat că nu am cunoscut niciodată cu adevărat protectia unui bărbat. Nu m-am odihnit niciodată în bratele unui bărbat si nici a Tatălui Ceresc. Tatăl meu de pe pământ nu m-a învătat aceasta si nici eu nu am învătat-o de la bunicul meu sau de la vărul meu, care a abuzat sexual de mine. Primul meu prieten m-a înselat si nu a păzit ceea ce îi dădusem - pe mine." -- "Blossoming into a Woman" de Rebecca (director al asociatiei Living Waters).

ABUZUL SEXUAL SI EFECTELE ACESTUIA

Abuzul sexual este devastator pentru psihicul unei fetite. Am putut vedea cu totii oameni din întreaga tară venind să-i ajute pe cei afectati de tragedia de la World Trade Center. Când niste oameni sunt răniti, în mod natural dorim să-i ajutăm. Dar atunci când o fetită este abuzată sexual în secret, ea se confruntă singură cu socul, cu singurătatea si cu haosul din sufletul ei. Această izolare, de fapt, poate fi la fel de dăunătoare ca si abuzul în sine.

Fetele care au fost violate se confruntă de obicei cu profunde sentimente de trădare, epuizare, rusine si vină. Sentimentul de trădare conduce natural la o neîncredere crescândă în TOATE relatiile ei, inclusiv în cea cu mama si cu tata, întrucât acestia nu au fost în stare s-o protejeze. Lipsa de putere pe care o resimte se transformă în ură - întâi fată de sine si apoi fată de lume. Rusinea si vina sunt două pături grele care acoperă sufletul feminin. Dedesubt, fata stă ascunsă în întuneric, crezând că este rea, murdară, că nu valorează doi bani si că este urâtă.

Abuzul sexual nu duce la lesbianism, dar se poate lipi de alte deficite relationale, trădări, sentiment de neglijare si/sau abandon SI de un tot mai mare sentiment interior că ea nu este în regulă si că nu este în sigurantă ca fată.

Cărămida lipsă nr. 3: Abuzul sau lipsa de respect din partea bărbatilor

Clientele mele sunt frecvent mai apropiate de tata decât de mama - ea devine tovarăsul lui de pescuit sau de lucru în garaj. Ea a fost băiatul pe care si l-ar fi dorit el. Această dinamică reprezintă o subtilă lipsă de respect si neafirmare a valorilor intrinseci ale fetei ca persoană feminină.

Cărămida lipsă nr. 4: Putine, deloc sau agitate prietenii cu alte fete

Multe dintre clientele mele au crescut în familii de militari sau misionari - se mutau la fiecare doi ani, prietenii rupte cu alte fete. Multe dintre clientele mele spun că pur si simplu nu se potriveau cu celelalte fete. Aud deseori relatări despre femei pre-lesbiene confruntându-se cu cruzime si trădare din partea altor adolescente.

Cărămida lipsă nr. 5: Lipsa unei dezvoltări complete a identitătii sexuale

Clientele mele descriu o "gaură neagră" din sufletul lor - un loc al disperării. Există o lipsă de conexiune cu emotiile lor, "nu stiu cum mă simt", cu o ură profundă fată de feminitate si genul feminin. Unele se comportă masculin, altele nu, însă întotdeauna există o luptă internă legată de genul lor. Această "gaură" psihică este cea care deseori alimentează atractia către altă femeie, ele căutând o identitate si un simtământ al femininului prin intermediul altei femei.

III. PROTECTIA DE SINE

Mai există ceva în acest puzzle. O fetită sau o femeie este mai mult decât o victimă a mediului. Nimeni nu poate fi definit doar prin deficite sau prin elementele lipsă din copilărie. Întotdeauna alegem, creăm, actionăm, răspundem, reactionăm, etc. la experientele vietii. Asa stau lucrurile si cu fata pre-lesbiană.

O fată care are parte sau percepe o respingere sau neglijare din partea mamei sau lipsă de respect si abuz din partea tatălui va începe să se auto-protejeze sau să limiteze aceste relatii. Din nefericire, în moc inconstient ea se va apăra si de binele si de iubirea care îi sunt oferite, asa cum se va păzi si de răul de care se teme. În sinea ei se decide să se protejeze de orice posibilă rănire, ceea ce duce la si mai multă pustietate si la si mai multe piese lipsă din viata ei.

Pe scurt, când această fată ajunge la pubertate, ea îsi doreste iubire, atasament si alintare din partea mamei ei; sigurantă si afirmare din partea tatălui; îsi doreste relatii cu colegele si este încă confuză fată de a fi femeie sau îi este teamă să devină o femeie.

În curând, ea poate începe să aibă fantezii în care este apropiată de o femeie mai mare, cum ar fi o profesoară, sau îsi poate dori să fie cea mai bună prietenă a unei fete drăgute si populare. În liceu, ea poate aluneca în bratele unei femei pe care o percepe ca sigură. Este lesbiană? Asa spune cultura noastră. Sau doar are nevoie de anumite blocuri de formare care îi lipsesc?

Este atât de periculos să cataloghezi o anumită stare (atractie fată de acelasi sex) ca IDENTITATE, atunci când este doar una dintre CONFUZIILE de identitate, atunci când există anumite nevoi relationale neîmplinite. Aceasta este o persoană a cărei dezvoltare este încă în curs. Această femeie nu trebuie catalogată ca lesbiană. Există anumite domenii de crestere si dezvoltare care încă trebuie să se deruleze în viata ei. Pur si simplu are nevoie de piesele lipsă.

IV. RELATIA SI FORMAREA SINELUI FEMININ

În centrul conflictului lesbian, nu veti găsi o problemă sexuală, ci una relatională (produsele secundare ale prăpăstiilor din relatiile importante), asa cum am arătat, precum si o problemă de identitate (relatia cu sine).

Femeile care se confruntă cu atractii fată de acelasi sex descriu frecvent nu doar o confuzie de identitate, ci si un gol profund prezent în locul unei constiinte solide de sine. Ele nu stiu cine sunt. Am să explic aceasta comparând diferentele de formare la un băiat si o fată.

Initial, atât băietii cât si fetele sunt atasate de mama, la nastere. Pentru a-si forma o identitate masculină sănătoasă, băiatul trebuie să se diferentieze de mama si în final să se ataseze si alinieze sau să se identifice cu tatăl. Pe de altă parte, o fată va rămâne legată de mama, care este ca ea. Fata se va descoperi pe sine si identitatea ei feminină în cadrul acestui atasament si astfel va dezvolta sentimente de securitate, căldură, reciprocitate si încredere.

Ea îl primeste ulterior si pe tatăl ei, care se apropie de ea pentru a-i oferi iubirea lui si o afirmare, precum si protectia lui asupra legăturii ei speciale cu mama. În viata ei apar tot mai multe relatii, construite pe "căminul" sau fundatia mamei.

Asa cum am spus, lesbianismul devine o posibilitate atunci când relatia primară a fetei cu mama ei lipseste, este întreruptă sau indezirabilă. Devine o posibilitate si dacă relatia tatălui cu fiica este nesigură sau lipsită de respect. Observati vă rog felul în care aceste perturbatii elimină temelia primară din viata fetitei. Dacă fata percepe o separare in relatia ei cu mama, atunci ea: 1) se confruntă cu un sentiment de nesigurantă si de abandon (ducând la anxietate), si 2) pierde mijloacele prin care poate descoperi acele date fundamentale despre sine si despre identitatea ei (depresie).

Acesta este începutu acelui gol interior. Fata nu a avut niciodată ocazia să se destindă într-un loc sigur, să o copieze pe mama, să primească dragostea altora si astfel să crească. Se alege cu un sentiment de singurătate pe dinafară si cu unul de goliciune pe dinăuntru. Ce femeie poate suporta aceste două sentimente simultan?

Ca femei, vom lucra, ne vom strădui si chiar vom recurge la control si manipulare pentru a reduce această singurătate si goliciune. Deseori strigătul nostru după o relatie se va transforma în nevroză si într-o hiper-dependentă sau nevoie după altcineva. Si întrucât inima unei lesbiene tânjeste după o mamă, după prietenele din copilărie si după o identitate feminină, această dependentă va lua forma exterioară a unei relatii cu o femeie.

V. DEPENDENTA EMOTIONALĂ: UN EFORT DE SUPRAVIETUIRE

Multe dintre noi care lucrăm în acest domeniu descriem esenta unei relatii lesbiene ca fiind o "dependentă emotională". În esentă, avem o dependentă emotională atunci când o femeie depinde de o alta pentru a-i da un sentiment al identitătii si o sigurantă relatională. Ea depinde de cealaltă femeie pentru a scăpa de goliciunea, singurătatea si anxietatea proprie. La nivel subconstient, ea spune: "Binele meu primar depinde de legătura cu tine. Dacă legătura sau relatia noastră este constantă, caldă, sigură si iubitoare (perfectă), eu mă simt bine. Dacă legătura noastră este amenintată în vreun fel, intru în criză. Nu mi-e bine."

O femeie povesteste: "Pentru mine lesbianismul nu se refferea la sex... Tot ce voiam de fapt era o legătură! O legătură profundă, emotională, din inimă. Cineva care să mă completeze. Cineva care să-mi confere valoare. Cu alte cuvinte, cineva care să aibă nevoie de mine! Relatia fizică a venit ulterior si a fost o manifestare a dorintei de relationare, nu motivatia initială." ("What I thought People Already Knew, But Don't" de Kelley, scrisoare către asociatia Living Hope, august 2002, volumul 6, nr. 8.)

Spre deosebire de bărbatii homosexuali, rareori găsesc femei axate sau dependente de comportamentul sexual. Aceste femei vor doar să se cuibărească în bratele altei femei, să o privească în ochi si să sugă la sân. Puteti identifica acea nevoie copilărească după mami? Evident, pentru o femeie adultă, acest comportament va deveni unul sexual.

Putem vedea în aceste relatii si nevoia adolescentină după "cea mai bună prietenă". La începutul adolescentei, prietenele se îmbracă la fel, unei merg mână de mână sau la brat si se sună de cinci ori pe zi. Femeile dintr-o relatie lesbiană se comportă exact la fel - se îmbracă la fel si cred că soarele răsare si apune odată cu prietena lor. În aceste relatii lesbiene, femeile încearcă să găsească sau să înlocuiască cărămizile lipsă. Au avut mare nevoie de prietene apropiate în adolescentă.

Există însă probleme cu aceste relatii incredibil de apropiate. O femeie recunoaste că "din cauza că nevoia mea de a fi dorită a devenit mai mare ca Dumnezeu, persoana cealaltă a devenit dumnezeul meu. Ajunsesem să fac orice pentru a mentine acea relatie. Persoana aceea îmi dădea un sens în viată chiar si atunci când se depăseau hotarele fizice."

Pe baza naturii (idolatre) a acestor relatii de dependentă emotională, majoritatea relatiilor lesbiene sunt fragile si imprevizibile. Nimeni nu poate garanta o prietenie caldă, sigură si iubitoare, perfectă si continuă. Dacă viata sau constiinta noastră de sine depind de asa ceva, atunci în cel mai bun caz avem o viată foarte precară. Cu cât depind mai mult de o altă femeie pentru a mă face să fiu completă, cu atât e mai probabil să fiu dezamăgită.

Totusi, această dezamăgire si esec generează o nevoie si mai mare în mine. Ajung să caut si mai intens. Din nefericire, căutarea si nevoia mea o vor sufoca sau epuiza pe cealaltă femeie, care va pleca sau se va distanta de mine. Sunt devastată, aproape moartă emotional - asa că o iau de la capăt cu o si mai mare disperare decât până acum. Si tot asa de fiecare dată.

Conditia lesbienei este în sine o conditie de profundă nesigurantă. În această stare de nesigurantă profundă, aceste femei vor continua la exterior să practice un stil foarte masculinizat de relationare. Ele pot apărea ca dure, auto-suficiente, competente, dure si reci, pretinzând că nu au nevoie de nimeni si nimic, închizându-se într-un cocon autocreat. Această carapace exterioară dură nu e niciodată adevărată la o femeie care se luptă cu lesbianismul. În interior se află o fată care vrea doar să stea în brate mamei, să se joace cu o prietenă apropiată si să învete să se placă ca persoană feminină.

Cu cât vedem mai bine această realitate interioară, cu atât o putem ajuta mai bine pe această femeie să iasă din falsitate si să ajungă la adevăr.

E lesne de înteles, când aceste femei au ceea ce cred ele că este un "atasament sigur" în mijlocul acestor relatii lesbiene de dependentă emotională, este extrem de greu pentru ele să facă un pas înapoi si să se detaseze sau să pună capăt relatiei. Literalmente, este ca o moarte pentru ele. S-au identificat cu cealaltă femeie până la nivelul la care, dacă o pierd pe ea, se pierd pe sine. Aceasta nu este o identificare sănătoasă. În interior ele se târâie, devin "pierdute în cealaltă femeie". Pentru a-si continua propria dezvoltare si maturizare, aceste femei trebuie să găsească un mijloc să reziste singure si să se întoarcă la propria persoană si identitate.

Când o femeie decide în final să pună capăt unei relatii lesbiene datorită dorintei ei de a creste si a se schimba, ea va avea nevoie de răbdarea si compasiunea noastră. Va fi o perioadă foarte dificilă pentru ea.

VI. ANALIZĂ A CONDITIEI DE LESBIANĂ

A. Problema relatională: O căutare a mamei, a unui atasament feminin, a unor prietene si a sigurantei, protectiei si respectului din partea taberei bărbatilor.

Aud deseori aceleasi cuvinte - repetate mot-a-mot de clientele mele:

"Vreau doar să fiu tinută în brate - si să tin în brate."
"Vreau să-i pese cuiva de mine."
"Nu vreau să fiu singură."
"Toti bărbatii sunt răi."
"Toti bărbatii sunt egoisti."

Prietenii:

"Vreau să mă placă."
"Vreau să mă distrez."

Aceste căutări după "mami" si după o prietenă apropiată, alături de fuga de bărbati, sunt cele care generează atractia sexuală pe care o pot avea fată de o altă femeie.

B. Problema identitară: O căutare a unei constiinte de sine si a unei identităti feminine.

Alte cuvinte pe care le aud frecvent de la clientele mele sunt:

"Nu stiu cine sunt."
"Mă urăsc si nu-mi place să fiu femeie."

Dacă mami nu este acel gen de mami pe care să vrea o fetită să-l imite, atunci fata poate ajunge să-si respingă femininitatea de teamă sî nu fie sau să nu ajungă ca mama ei. Dacă tata abuzează de mami sau de fată, fata va simti repede că a fi fată sau femeie e ceva periculos.

Lesbianismul este un proces de auto-respingere ca persoană feminină, culminând cu o auto-ură otrăvitoare si cu o criză sau confuzie identitară profundă. Această nevoie după o constiintă de sine si după o identitate feminină alimentează si atractia sexuallă fată de o alta care este ca ea. Ea îsi va căuta propria viată si identitate prin cealaltă femeie.

VII. TRATAMENTUL

Există sperantă pentru femeile care se luptă cu lesbianismul si care sunt dispuse să-si abordeze viata cu sinceritate, să înfrunte perceptiile negative legate de Creatorul ei, de relatiile ei si de sine însăsi, si să admită care sunt adevăratele ei nevoi. Ea trebuie să facă pasul initial - acela de a căuta ajutor. Nu o putem forta să facă aceasta. Însă atunci când o face, ea are nevoie de răbdarea, dragostea, grija si sprijinul nostru.

Clientele care au o temelie religioasă vor căuta sprijin de la terapeut datorită convingerii lor religioase că nu depinde doar de femeie ca să se schimbe si că Dumnezeu vrea si este gata să le ajute să revină la starea intentionată de El. În calitate de psihoterapeut crestin, eu le pot ajuta pe acele cliente care au o anumită credintă.

Janelle Hallman este consilier specializat pe femeile care se confruntă cu attractii homosexuale si cu dependente emotionale. Ea se consultă în mod regulat cu alti terapeuti pentru o întelegere mai profundă a aspectelor clinice ale lesbianismului. A tinut numeroase cursuri pe probleme de homosexualitate si identitate, la conferinte nationale si internationale. Este profesor adjunct la Denver Seminary si director executiv al asociatiei Desert Hope. Anterior a fost profesor adjunct la Colorado Christian University si reprezentant regional al asociatiei Exodus International.

Translated by Bogdan Mateciuc



Acest articol nu constituie un atac ci un raspens relativ dat intrebarilor ridicate de prietenele mele...o ipostaza care exista oricat vrem sa o acceptam sau nu.