TERAPIA PRIN MUZICA

Introducere

In meloterapie, sau terapia prin muzica, sunetele si ritmul devin instrumente cu ajutorul carora se dezvolta creativitatea, sa intra in contact cu sinele si se trateaza diverse probleme de sanatate (anxietate, durere cronica, hipertensiune, dificultati de invatare, etc.)

Datorita efectului sau asupra sistemului nervos central, muzica este un factor important care ajuta la relaxare si la reducerea stresului. Ca instrument de dezvoltare personala, muzica contribuie la cresterea capacitatilor cognitive (atentie, memorie), psihomotorii (agilitate, coordinare, mobilitate) si socio-afective. In plus, pentru a obtine beneficiile oferite de meloterapie, nu avem nevoie de cultura muzicala!

In functie de personalitatea, de afectiunile si de obiectivele pacientilor, meloterapeutul poate alege una din cele doua forme ale terapiei:
meloterapia activa – consta in practica unui instrument, compunerea de melodii, executarea de miscari ritmice pe sunetele muzicii si favorizeaza in special exprimarea sinelui.
meloterapia receptiva – ascultarea muzicii poate stimula energia creativa si contribui la cresterea capacitatii de concentrare si a memoriei. Muzica scoate la iveala emotii, uneori uitate sau ascunse cu mult timp in urma.

Desi la inceput meloterapia a fost utilizata cu precadere in psihoterapie, aplicatiile sale terapeutice au fost extinse cu timpul. Muzica s-a dovedit deosebit de eficienta pentru scoaterea din izolare a persoanelor cu probleme de comunicare. La copiii care sufera de autism, de exemplu, s-a constatat ca stimulii sonori diminueaza anxietatea legata de realitatea exterioara, amelioreaza comportamentul socio-afectiv si creste increderea in sine. In mod asemanator, la copiii cu dificultati de vorbire, muzica si cantecele contribuie la ameliorarea articularii cuvintelor.

Datorita efectului sau fiziologic, o muzica relaxanta poate atenua durerea si anxietatea micsorand nivelul de cortizol (un hormon asociat cu stresul) si eliberand endorfina, care are proprietati calmante, analgezice si euforice.

Cercetarile in aceasta linie au stabilit ca unele lucrari muzicale au valoare terapeutica deosebita. Pentru calmarea sistemului nervos se recomanda Concertul nr.5 pentru pian si orchestra - Imperialul de Beethoven, pentru destindere Sonata pentru flaut, alto si harpa de Debussy, pentru relaxare "Apocalipsul animalelor" de Vanghelis Papatanasiu.

Starea de oboseala, surmenajul ar putea fi combatute ascultand "Poemul simfonic Vltava" de Smetana sau "Dimineata" de Grieg. "Oda bucuriei" de Beethoven si "Corul pelerinilor" de Wagner calmeaza starile de agitatie. Pentru a crea linistea interioara se pot audia: Uvertura la Opera Parsifel de Wagner, Nocturnele lui Chopin, Clar de luna de Debussy.

In cazul nevrozelor astenice si tulburarilor vegetative sunt recomandate "Mica serenada" si Simfonia nr.41 ale lui Mozart. O muzica foarte ritmata si nuantata poate juca un rol stimulativ, determina reactii care incita organismul la actiune. Apeland la aceast tip de muzica productivitatea muncii creste, scad absentele de luni dimineata. Sunt rezulltate ale studilor facute in SUA, Anglia, Japonia.

Muzica ritmata place in special personalului tanar, personalul mai varstnic preferand muzica clasica, calma, mai putin ritmata. Muzica clasica audiata de cei care muncesc fizic a redus productivitatea muncii. Studiile au relevat ca lipsa muzicii este resimitita puternic si poate contribui impreuna cu alte cauze la imbolnivire. Fiind o terapie deosebit de puternica este recomandata tuturor.