luni, 15 februarie 2010

Mostenirea nationala


Asa cum fiecare familie isi are mostenirea ancestrala si tarile isi au propria mostenire.Acest lucru a devenit evident prin esecul negocierilor globale de sub umbrela Natiunilor Unite.Lipsa de unitate si certurile dintre natiuni care seamana cu cele dintr-o familie mare le putem numi mostenirea nationala.Evitarea sau obsesia noastra previn problemele ancestrale,constituie adesea radacinile nationalismului nesanatos si rasismului.Mandria pe care ne-o insufla tara noastra si inaintasii nostri trebuie intotdeauna echilibrata prin constientizarea restului texturii cosmice.Multe tari culeg acum roadele coloniasmului semanat in secolele trecute.Ignorarea acestei mosteniri nu o va face sa dispara.Responsabilitatea noastra este aceea de a ne ocupa de ea.Conflictele actuale din Orientul Mijlociu,Irlanda de Nord si fosta Iugoslavie isi au radacinile in conflicte nerezolvate si dispute teritoriale din timpurile trecute:intoleranta religioasa nu este o cauza ci simtomul unui dezechilibru ancestral ce a mocnit de-a lungul secolului.Razboaiele si conflictele isi au de asemenea originea in dispute teritoriale de granita,in incalcarea privilegiilor sau datinilor.Vendetele si activitatea de tip mafiot sunt o manifestare specifica grupurilor tribale,iar terorismul este rezultatul unor dorinte nepotolite si al unor afaceri neincheiate ale gruparilor rasiale si tarilor care asemenea stramosilor nu sunt tratate cu respect si impartialitate.Limpezirea problemelor legate de mostenirea nationala a unui trib sau a unei tari necesita insa un efort masiv,colectiv si coordonat al tuturor oamenilor din lume dar si a pazitorilor din lumea de dincolo.
Cu totii putem sa lucram cu pazitorii si cu pazitorii spiritului natal si sa le solicitam ajutorul fara a cauta sa condamnam sau sa recurgem la manipulare pentru a obtine un anumit rezultat ci urmarind numai gasirea unor cai de vindecare.Trebuie sa devenim constienti de mostenirea noastra nationala si de modul in care acumularea ei afecteaza situatia noastra prezenta,trebuie sa cautam iertarea,singurul element posibil care poate intrerupe circuitul in cazul unor acumulari complexe de suferinta.
Pentru atingerea unui adevarat consens national fiecare tara si popor trebuie sa se ocupe de problemele generate de trecutul sau.
Cu toate ca nu ne simtim in largul nostru atunci cand se discuta probleme de familie si probleme nationale trebuie sa trecem peste jena personala si peste orice gand care atata flacarile,trebuie sa atacam miezul problemei si sa recunoastem ca noi si stramosii nostri suntem una.Daca in sufletul nostru am inteles acest lucru vom fi capabili sa cantam cantecul reconcilierii care va chema acasa sufletul natiunii,eliberandu-l de acte criminale defensive si de violenta lipsita de sens.
Atunci cand gasim stramosii indepartati sentimentul familiei ni se reface,indiferent cat de orfani sau dezradacinati ne-am simti.Sa nu uitam ca textura cosmica este situata in afara timpului iar noi suntem stramosii copiilor inca nenascuti,veriga vie de legatura intre ceea ce noi consideram a fi trecutul si viitorul dar care in realitatea subtila este un etern.Nici o parte a texturii cosmice si nici un spirit care a existat vreodata sau va exista nu lipseste din eter,adica din prezent.
Razbunarea,ura,teama si vinovatia sunt cele mai puternice legaturi in circuitul mostenirii,fapt pentru care iertarea constituie o parte importanta a abandonarii sabloanelor,ea constituind factorul suprem care determina intreruperea circuitului.Iertarea izvoraste dintr-o dragoste impartiala care asaza folosul texturii cosmice inaintea oricarui folos personal.Iertarea reface firele rupte ale texturii,ea reconstruieste caile care permit sufletului ancestral sa ajunga in sfarsit Acasa.

sinteza din samanism

6 comentarii:

Cristian Lisandru spunea...

"Cu totii putem sa lucram cu pazitorii si cu pazitorii spiritului natal si sa le solicitam ajutorul fara a cauta sa condamnam sau sa recurgem la manipulare pentru a obtine un anumit rezultat ci urmarind numai gasirea unor cai de vindecare.Trebuie sa devenim constienti de mostenirea noastra nationala"...

Trăim ca leşinaţii, în ultimii ani, uităm şi de una şi de alta. O să uităm cine suntem, la un moment dat. Şi, atunci când vom căuta răspunsul, nu ni-l va spune nimeni. Fiindcă răspunsul e în noi...

nakudo spunea...

draga cristian..legat de comentariul tau care m-a lasat muta pentru ca ai patruns esenta iar esenta nu poate fi patrunsa decat cu inima..zic doar atat:Namaste!
asta inseamna:divinitatea din mine saluta divinitatea din tine...o sa descoperi intr-o zi ca drumul tau e special alaturi de Geanina si copilul special ce se va naste si alaturi de fetita...va iubesc si imbratisez cu toata iubirea posibila...santeti cu totul traire si simtire...:)

naveen spunea...

hi nakudo

beautiful post i like it very lovely post

nakudo spunea...

Thank you very much, dear neveen
to be useful
kiss

elena marin-alexe spunea...

Toata omenirea cauta o cale de vindecare , dar fara Isus si sangele Sau divin nu ne putem vindeca sufletele.Cautam eiurea si deraiem de la Adevar, uitand ca sufletul este de natura vivina si ca el doreste intoarcerea in divinitate....
Toate problemele noaste , indiferent de ce natura sunt, pot fi rezolvate prin credinta in EL.Si singura cale de reconciliere a noastra, a neamului nostru si a tuturor popoarelor nu poate sa aiba loc fara "jertfa Domnului".Doar prin sangele Lui avem iertarea, intrarea la Dumnezeu si la Rezolvare.........
Pace si bucurie sa fie peste inima ta draga mea Stefy!

nakudo spunea...

e doar o informatie de cultura,un alt mod de percepere o cale cu care au trait milenii alte popoare..o cultura aparte decimata odata cu colonizarea...cu impunerea crestinismului prost inteles...femei saman,copii indieni sau laponi au fost ucisi...nu intru in amanunte...dar candva in vremea in care omul era ars pe rug pentru ca gandea altfel...culturi intregi au fost decimate..culturi pasnice si frumoase....odata cu ele respectul pentru ce mancam,apa care o bem si creatie...si s-a instituit vanitatea prin iluzia ca avem dreptul sa decidem pentru altii...