Ma invalui in verde de roua ce curge prin sanii fertili a pamantului.Adapandu-ma zi de zi pentru a lua in greutate si sa trec de la mersul de-a busilea..la sprijinul ce-mi este copacul si piramidele cauzale ale norilor.Cerul ma bate incet pe spate dupa fiecare masa pana aerul din interior devine oxigen ce-l pot darui altora.Pasi mici,nu salturi.
Pe doua aripi ma legan ascultand un cantec duios venit direct din inima universului.Invat sa gandesc.Invat sa creez prin puterea gandirii.El imi spune :,,doi sani de om ce se lipesc de doi sani de pamant,pana devin una.Pana carnea devine verde,pana sangele tau e clorofila.Pana cand singura hrana e doar ceea ce simti"
Nemiscata.
Goala.Si totusi atat de invelita inca in frunze.Rostul invatarii sa fie golirea de tot ce se aduna.Pana devin eu.Pana devin tu.Pana ne intoarcem in praful stelar.Cineva de aici de jos se va bucura.De un dram de lumina.
Interconectati.Fara fisuri.Fara disturbari.Zambind in interior si lasand adevaratul om inchis in trupurile noastre,liber.
sursa foto:http://www.moldova.net/fotografie/4105-nud.html
8 comentarii:
o descriere foarte frumoasa a unui nou inceput de viata,o noua primavara,o frumoasa primavara sa aveti.
wow very beautiful i like it its really cool
multumim draga mea...totul e frumos daca vrem sa fie frumos...uratul il ingropam sau macar incercam sa ne detasam..suna egoist dar ma repet...nu-s sfanta...si nu vreau sa salvez omenirea zau
Thanks a lot
hug
pana numai stim cine e eu...si cine esti tu:)
asa este roxana...cu un singur om am mai avut asa comunicare mentala si afectiva...fara cuvinte..pana nu am mai stiut cine sant eu si am devenit tu:)
da dar asta poate fi si rau, pentru ca daca eu sunt tu atunci cand suferi sufar si eu, fara sa te pot ajuta..si invers:)
dar ne sustinem...cel mai important lucru..nu exista bine absolut decat divin...restul sant doar echilibruri...nu ne plangem si nu ne negam darurile ca primim o nuia la fund zau
Trimiteți un comentariu