vineri, 4 februarie 2011


Despre subiectivism s-ar putea scrie tratate intregi care oricum nu ar folosi la nimic,decat la o cunoastere mentala,rationala dar nu aplicata.Pentru ca ea nu ar inlocui trairea,o alta latura a noastra,deci experimentarea.
Experimentarea e si ea un univers personal pentru ca este trait unic si individual.De aici si iluzia ca ,,ca noi stim,ca detinem adevarul si putem da lectii altora"
A face bine sau nu stii ce chestii aparent moral-evlavioase ca te gandesti ca asa ai sa mostenesti raiul,viata vesnica etc...nu-s in concordanta cu transformarea interioara.Sa faci ce trebuie facut pentru ca speri sa mostenesti raiul,viata vesnica nu e in concordanta cu iubirea divina.Nimeni nu poate sa-si cumpere eternitatea.Fa ce ai de facut pentru ca nu poti avea liniste,te doare ca cel de alaturi sufera,ITI PASA...ti-ai dat si viata pentru a interveni,nu te gandesti,cum sa ma implic..etc
Nu a face ceva asteptand rasplata,de nicaieri.A face pentru ca inima ti-e plina de iubire.Acea iubire care-ti da puterea de a fi vizionar,de a vedea frumosul ascuns in om si ce v-a deveni in final,la timpul sau.
Sa nu te consideri superior si sa domini,sa impui,sa-ti creezi propria proiectie a personalitatii in alti oameni ca si cum te-ai multiplica.Sa respecti unicitatea si sacralitatea fiecarui om si sa te bucuri mereu...diferentele fac viata atat de frumoasa.

10 comentarii:

Floare-de-colt spunea...

sa ti creezi propria proiectie in sufletele altora ca si cum te ai multiplica...frumos spus Nakudo.
Chiar dacă n-am mai comentat de mult pe blogul tau, te citesc cu placere.

Cristake spunea...

Auz' tu, apăi mie-mi cam place polemica (pe lângă horincă). Iar polemica făr' de subiectivism îi ca cum ai mere la scos picioci şi când dai cu sapa nu ăi nimeri taman piciocul (cartoafa).
Cât despre ce ne'o spus Dumnezău să facem şi cum facem noi, apăi numa' atât oi zî': că omu' cum se uită într-o direcţie, cum vede ceva ce musai îi trebe. Şi îi trebe musai şi când nu i-ar trebui chiar musai. No!

kis spunea...

asta DA postare!
fara sa exageram blamandu-l ca pe un afront adus moralitatii(desi se intampla asa de multe ori)subiectivismul ramane totusi o lume perfida. obiectivitatea TRASEAZA subiectivitatea IMPUNE, asa a fost, este si asa va fi.

fii binecuvantata!

elena marin-alexe spunea...

Am citit de cateva ori articolul tau Stefy draga.Punctul principal din tot ce ai scris aici este bine definit si nu-l vezi doar daca nu vrei.
Crestinul adevarat aloca iubire celor din jurnu pentru rasplata ci pentru-ca el ca si om credincios, face parte din maretul plan al IUBIRII lui Dumnezeu.
Rasplata este bonus.
Exemplu: O femeie isi iubeste sotul doar ca sa fie la randul ei iubita,sa primeasca atentia sotului ei? Sau il iubeste pentru-ca inima ei bate la unison cu a lui si sunt uniti prin dragoste, neputand sa conceapa viata fara el?
La fel se intampla cu relatia om-divinitate. Iubirea nu asteapta rasplata. Iubirea doar se daruie pe ea insasi!

nakudo spunea...

draga mea floare de colt...imi pare rau ca ai fost bolnava si de toate necazurile tale...uite si eu citesc mereu la tine....chiar de nu comentez...hai sa-ti zic o faza tare sa te fac sa razi...baiatul meu are un conflict cu un alt copil...ala ii zice...am 8 frati de vin pe rand si te rupt cu bataia....al meu zice:bai,la cati plozi are ma-ta ar trebui sa-si caute alt hobby...te imbratisam draga mea

nakudo spunea...

cristake am obosit de prostia si netrairea generala...devin mai egoista si-mi selectez prietenii reali...atat...faca fiecare ce vrea ce pana mea?

nakudo spunea...

draga kis...uite vorbeam cu Elena...esti singurul om de care ma jenez...pentru ca nu ne stim in realitate si mi-e rusine rau...sa ma ierti de uneori te dezamagesc dar te rog sa-ti aduci aminte de pastorul Marcu..pe care am avut norocul sa-l cunosc si de Danut MANASTIREANU...multumesc kis ca mereu patrunzi dincolo de formalitati....te imbratisez pe tine si ai ai cu mult drag...

nakudo spunea...

DRAGA MEA PRIETENA...AM ZIS PE TELEFON TOT...AM DECIS SA NU-MI FAC VIATA PUBLICA...ATAT...VA IMBRATISAM CU MARE DRAG

kis spunea...

draga Stephany,
hai sa trecem toate problemele din limitele si dimensiunea noastra in universul dragostei lui Hristos, si sa nu uitam ca singurul care nu ne dezamageste NICIODATA este Dumnezeu. Daca vorbesti de pastorul Marcu Nechifor ,am avut si eu privilegiul sa-l cunosc; pe d-l Manastireanu din pacate doar din media ;pe d-na Elena insa Dumnezeu a capacitat-o cu un har deosebit de a se exprima in arta ,literatura si trairea unei vieti binecuvantate de Dumnezeu.
Ma simt onorat sa va cunosc si doar prin gandurile pe care le exprimati aici in virtual,dar care hranesc pe altii .
Fiti binecuvantate!

nakudo spunea...

da draga kis si pentru mine este o adevarata onoare sa pot sa ma bucur de prezenta ta...de linistea ce o aduci mereu si intelepciune..multumesc mult...da de Marcu Nechifor....vorbesc...ei,el si sotia au trait in iasi un timp...sotia sa picta si calatoreau mult cu stupii...acesti oameni deosebiti au adus multa iubire...tin minte ca intr-o primavara fiind in curtea lor am intins mana sa rup un ghiocel iar el mi-a spus:stefi,multa gingasie si bagare de seama,daca Dumnezeu i-a dat locul in gradina cu siguranta nu-i curma viata,nu e fericit intr-o vaza"doi ani fericiti am petrecut in casa lor...si rar oameni de asemenea calitate si intelepciune...multa dragoste pleaca spre tine si familia ta...o seara cu multa lumina