Nu descriu blogul.Pentru ca e pentru cei care citesc printre randuri,cu toate ca in principiu e un blog de inotatori.Doar zic ca nu vanez nimic,nu urmaresc sa ma cuplez cu nimeni,nu vreau idile virtuale si nu dau doi bani pe fata comerciala virtuala.Doar daca aveti pasarele in colivie ca si mine,zic ca ne-am gasit.Putem ciripi si ramuri impreuna
miercuri, 21 septembrie 2011
,,Daca eterna revenire este povara cea mai grea ,atunci,vietile noastre,proiectate pe aceste fundal,pot aparea in toata splendoarea usuratatii lor.
Dar este?intra-devar ,greutatea cumplita si usuratatea frumoasa?
Povara cea mai grea ne striveste,ne face sa ne incovoiem sub ea,ne lipeste de pamant.Dar,in poezia de dragoste a tutor veacurilor,femeia doreste sa fie impovarata de greutatea trupului masculin.Asadar,cu cat mai grea este povara,cu atat e mai reala si mai adevarata.
In schimb,absenta totala a poverii face ca fiinta umana sa devina mai usoara ca aerul,sa zboare spre inaltimi,sa se departeze de pamant,de fiinta terestra,sa fie doar pe jumatate reala,iar miscarile sale sa fie deopotriva libere si nesimnificative.
Si-atunci,ce sa alegem?
Greutatea sau usuratatea?"-Kundera