Nietzche iesind dintr-un hotel din Torino.Zareste inaintea lui un cal pe care birjarul il ,,gratuleaza" biciundu-l de zor.Nietzsche se apropie de cal,ii cuprinde grumazul in bratele sale ,si izbucneste in hohote de plans.Nietzsche venise sa-i ceara iertare calului pentru Descartes.Divortul de umanitate incepe in clipa in care plange de mila calului.Acesta e acel Nietzsche care mi-e drag,asa cum mi-e draga Tereza ,care mangaie in poalele ei capul unui caine pe moarte.
Acordul categoric cu fiinta are ca ideal estetic o lume in care cacatul e tagaduit si in care oamenii se comporta ca si cand acesta n-ar exista.Acest ideal estetic se numeste kitsch..Folosirea sa frecventa face sa i se stearga semnificatia si originea germana si anume,kitschul este,in esenta,negatia absoluta a cacatului,atat in sens propriu,cat si in cel figurat al cuvantului,kitschul exclude din campul sau vizual tot ce-i esential inacceptabil in existenta umana.
De buna seama,sentimentele sucitate de kitsch trebuie sa fie de o asemenea natura ,incat sa poata fi impartasite de cat mai multi.De aceea,kitschul nu se poate bizui pe situatii insolite,ci pe imaginile fundamentale ancorate in memoria oamenilor,fiica ingrata,tatal abandonat,copiii alergand pe iarba etc.
Kitschul da nastere pe loc la doua lacrimi ale induiosarii.Prima lacrima spune:ce frumos sa vezi niste copii alergand pe iarba!
A doua lacrima spune:ce frumos e sa te induiosezi o data cu intreaga omenire,la vederea unor copiii alergand pe iarba.
Abia a doua lacrima are darul sa faca din kitsch adevaratul kitsch.
sinteza din Milan Kundera
