Nu descriu blogul.Pentru ca e pentru cei care citesc printre randuri,cu toate ca in principiu e un blog de inotatori.Doar zic ca nu vanez nimic,nu urmaresc sa ma cuplez cu nimeni,nu vreau idile virtuale si nu dau doi bani pe fata comerciala virtuala.Doar daca aveti pasarele in colivie ca si mine,zic ca ne-am gasit.Putem ciripi si ramuri impreuna
luni, 23 septembrie 2013
In viata se creaza legaturi simbiotice cu oameni care parcurg acelasi drum ca si tine chiar daca in mod diferit.Sant adevaratii tai frati sau surori,nu cei nascuti ci facuti,dobanditi.Legaturile cele mai puternice sant cele in care oamenii sant legati prin cordonul ombilical al comunicarii.Distanta nu inseamna nimic.Asa cum si o fraza pe care tu o incepi o termina celalalt sau cealalta.Pentru ca simtiti la fel.Mental si emotional transmitem tot.Atunci poti intelege de ce boala une.ia ti-a fost transmisa tie in lichidul amniotic al vietii.Nu poti plange pentru ca atunci cand oamenii isi incep calatoria nu vrei sa-i retii aici.Draga mea,doar calatorie luminoasa mamei tale. Si urata si frumoasa simbioza intre noi..Nu plange!Sufletele se desprind greu cand transmitem durere...Nu uita...ce am trait impreuna acum cativa ani cand s-a calatorit tatal meu terestru...Si nu uita ca lacrimile ,retin...Avem datoria de a lasa libere si liberi pe cei ce-i iubim.Zbor luminos si gasirea drumului spre casa!
2 comentarii:
Anonim
spunea...
Incerc sa vad totul ca o trecere si atat dar e greu sor'mea.Nu pot pricepe nici acum toata puterea care a fost in tine atunci.Si ma uit la ea si iar bocesc.
Irino,uita-te in oglinda si recunoaste-te...Puterea sau slabiciunea,cum le numim noi,iti apartin.In esenta nici unul din noi nu santem puternici sau slabi...Ironica existenta si fara eticheta cu termenul de expirare personal,doar stii...poate e bine sa bocesti...te descarci de tot rahatul adunat de la oamenii pe care ia-i primit in inima...nu stiu..nu-s guru..da'raman sora ta de simbioza.
2 comentarii:
Incerc sa vad totul ca o trecere si atat dar e greu sor'mea.Nu pot pricepe nici acum toata puterea care a fost in tine atunci.Si ma uit la ea si iar bocesc.
Irino,uita-te in oglinda si recunoaste-te...Puterea sau slabiciunea,cum le numim noi,iti apartin.In esenta nici unul din noi nu santem puternici sau slabi...Ironica existenta si fara eticheta cu termenul de expirare personal,doar stii...poate e bine sa bocesti...te descarci de tot rahatul adunat de la oamenii pe care ia-i primit in inima...nu stiu..nu-s guru..da'raman sora ta de simbioza.
Trimiteți un comentariu