Inocenta

Ascunsa in padurea inocentei mele divine,perfecte,ideale si neintelese de nimeni.Am invatat incet,pas cu pas,traire cu traire ca viata terestra e doar un caleidoscop.In care egoist,raportat la absolutul limitat a fiecaruia,nu pot si nu vreau sa permit nimanui sa ma consume.Golindu-ma incet sau obosindu-ma cu ceea ce nu poate trai,simti dincolo de logica umana,deformata de false evolutii,acceptata ca fiind esenta existentiala.
Puritatea a ceea ce sant ,esenta triunghiulara,perfecta daruite si lasate sa zboare.Unii s-au hranit fara sa stie ce primesc.
In padurea inocentei mele divine,perfecte.Totul e in afara timpului.In afara convenientelor.De asta pot fi oricand esenta.Frumos de libertate zburata.Oprire de atingere umana in urcarea mea esentiala spre regasirea matricei.
Tot sau nimic.
Totul-emis la cele mai inalte vibratii.In urma?Oamenii.Si negarea lor.
Pot fi contopire eterna si amprenta.Dispretuita dar eterna valoare evolutiva.
In padurea copilariei mele verzi exista doar trairi si emotii,transformari frumoase color,batai interioare dincolo de cuvinte.Extaz!Nici macar minimul sentiment de mila sau compasiune.Am daruit!Unii au invatat sa primeasca sau nu.
In padurea inocentei mele nimeni nu ma poate opri de pe potecile mele.Nimeni  nu ma poate opri sa ma regasesc completandu-ma...Egoist de evolutiv si zbor spre acasa.