Dor

Stam fata in fata,eu si iarna.Imi pare stranie si ciudata.
Apoi ajung sa inteleg ca sub aparentul inghet este protejata viata.Dupa trei anotimpuri de pulsatie,iarna da sanse vietii sa evolueze si sa se odihneaca.Sub albul total este mult verde.Ne imbratisam si pot sa-i simt inima cu gust de soare.Sevele dorm,apele dorm mai clare si neviolate de nimeni.Firul de iarba vorbeste cu radacina copacului sub pamant impletindu-si trairea.Piatra ramane statornica si pasarea saruta copacul cu frunze interioare de ingeri.ODIHNA...
Pentru un nou ciclu...pentru evolutie si multa chemare.Chemare a mainilor ce se ating si zboara,suflet in suflet,vis de gnomi si spirite nestiute,spirit ascuns in orice.De respect pentru actul creatiei indiferent de furtuni.
Tatal meu e pregatit pentru marea calatorie.Imbracat in esenta de odihna a iernii stam.Mana in mana.Se deschide un nou portal pentru noi prin simtire si intuitie.El imi transmite tot ce a fost si va fi dincolo de zid.Eu ma uit in ochii sai si-i arat un drum,al meu,inca sinuos.
Si zambeste atat de impacat,incat imbratisez total ce este in interiorul trupului sau.
Tatal meu terestru...urca...acolo de unde va avea alta viziune si drum.O alta lupta de regasire in lumina divina.
Mi-a daruit calul sau ce nu a putut fi imblanzit.Sa-l pastrez.
Si ne lipim trup de trup,cal si om,suflet si suflet,spirit si spirit.Pana devenim una.Vorbim in limbi nepamantene,libertatea.
Si iarna ne ascunse in inima ei cautarea.Pentru o secunda din etern de odihna.