...Patru ochi clipira in aceeasi secunda,care trecu la fel cum trece timpul...sau cum il percepem noi ades.
Din clipirea albastra se impleti coloana de fum-zburata de fluturi...firmituri de inaltare divina si cocon lasat in ridurile copacului din gradina.Din clipire-secunda,pamantul isi opri gravitatia contopind culorile.
Seminte crescute spre cer-din ochii de culoarea pamantului,seva urca pana-n varf,roua calatoare in zori.
Cei patru ochi se ascunsera dupa o tufa de mure-minunandu-se de rosul nou descoperit.Inimile lor unite erau un fruct suculent urmarit de albina culegatoare de nectar,trupurile lor unite,imperechiate,isi cautau ochii in palme,pe sani ,pe coapse...intr-o secunda febrila.Care trecu la fel cum trece timpul sau cum il percepem noi ades.
Murelor le crescura aripi cu miros de fan si verde-albastru-galben vulcan de traire.
4 comentarii:
o explozie de culoare...pe care ai putea sa o vezi sin in ochii mei...toti cei patru:P k am ochelarI:))
ochii...sant inlocuiti uneori de alte simturi...care vad mult mai bine
da...dar numai ochii pot oglindi sufletul:D
super corect...pe leapsa de la ronin..am si spus ca ce ma fascineaza la oameni sant ochii
Trimiteți un comentariu