miercuri, 12 august 2009

STRIGAND


Strigand la poarta...cu un strigat de vant,doi oameni s-au ridicat in acelasi timp s-o deschida fara sa se intrebe ce este dincolo de ea...asa cum nu se intreaba oamenii ades.
La o poarta ...astepta un motan...ea il luase in brate si-l incalzi cu dragoste de pisica,vorbind cu vers tors de miez carnos de prada.Motanul e trist pentru ca pana a ajunge aici...si-a depanat viata in frigul polului nord unde nimeni nu dorea sa-l inhame la sanie.Motanul e trist pentru ca tot calatorind,a batut lumea in lung si-n lat...lins de miscari de ecuator si taiwan...de sirtaki..si kabuki.
Un vis prelungit l-a asezat in drumul meu si a stiut ca nici o secunda n-o sa simta ca ma impiedic de el.El mi-a zguduit somnul si a renascut in mine lucruri de mult ingropate.
Motanul meu e tacut si trist si tot ce vorbim..vorbim doar cu ochii,ne toarcem unul pe altul in vise si-mpartim aceeasi bucata de rai.
La o poarta...astepta teama..el o primi in brate si-o incalzi cu dragoste de stiinta,vorbind cu citate din carti si cunoasteri scrise-vazut absolute.
Teama era plictisita asa cum sant toate temerile,prea satula de oameni care-i deschid poarta ades...fara prea multe dureri.
Teama e vicleana si rece...de aceea primul loc in care va dormi linistit va fi inima...acolo va consuma toate trairile ce le-ai avut,sant sau or sa vina...pana va ajunge la adolescenta...apoi teama adulta.Teama nu imbatraneste si moare...ea mananca tot ce-i frumos in sufletul nostru si nu trece niciodata hotarul lui viata fara de moarte...
Cand el a deschis poarta s-au scris doua povesti separate...la acelasi ceas pisicesc de noapte.

14 comentarii:

life spunea...

minunat...

Cristian Lisandru spunea...

Din nou, o fotografie extrem de sugestivă... "Teama era plictisita asa cum sant toate temerile,prea satula de oameni care-i deschid poarta ades...fara prea multe dureri" - tot recitesc acest pasaj...

AQUARIUS spunea...

Da,Sirtaki a fost pe-aici, dar a luat un sut, mama-mama... si niste amenintari...

nakudo spunea...

multumesc life

nakudo spunea...

da...Cristian..mi-am propus sa selectez din arta fotografica doar ceea ce transmite ceva...fotografia e o poveste si ea...referitor la pasaj...iti spun ca e greu tare cu eliade...si daca nu -l inteleg..nu-l inteleg nici pe aquarius..pana atunci ma bucur de scolarizare si tot ce-mi ofera...asa cu suturi in dos...da vad ca functioneaza...adica nu e numai meritul meu...daca nu ar face ce face pentru mine...n-ar arata trairea asa...

nakudo spunea...

aquarius...sirtaki stie de joaca si are umor ca orice pisica...cu stapanul e mai naspa...ca nu pricepe intotdeauna..prea ursuz...sa stii ca in viata nu-ti poti alege spiritul animalului care te protejeaza si ajuta ...ci spiritul te alege pe tine...asa scrie la carte...deci da-i drumul in casa lui sirtaki

gabriela spunea...

teama o luam in brate,ne casatorim cu ea,cand ne-am plictisit divortam si plini de viata,fericiti teama isi face iar loc in viata noastra....sau ea este tot timpul in noi si sta acsunsa asa de bine incat rareori o simtim in noi.

raza de soare spunea...

salutare scumpa mea nakudo...m-am intors asa sa mai vizitez blogurile...cat ai mai postat...trebuie sa ma uit...sa rasfoiesc:))...mersi de premiu...acum am vazut:*...pupici si imbratisari...mi-a mai trecut si raceala:D

raza de soare spunea...

si banuiesc ca legatura dintre om si pisica fiind atat de stransa, cand unul din ei moare, dupa moarte il va bantui prin vise pe celalalt...cu bantuieli dragostoase de pisica alintata:d intrebarea e cine va fi pisica???

Uncas spunea...

Mi s-a rupt unghia de la degetu' mic,ce ma fac?

Uncas spunea...

Am uitat:Te imbratisez!

nakudo spunea...

corect gabriela...da eu prefer sa sa-i trnsmit un voyage belicos pana in timbuktu...uncas zice ca nu e curaj ci inconstienta

nakudo spunea...

raza de soare..ma bucur ca esti sanatoasa...pisica e omul si omul e pisica...wau ce debitez la ora asta

nakudo spunea...

uncas..stiu vro doua coafeze beton..care o rezolva...unghia...daca nu foloseste celelate degete...a te imbratisez