Realitati

Dupa cum stiti sau nu sau poate macar ati realizat sunt ,,dementa,,cu respectul pentru creatie,viata.Ma duc sa duc gunoiul si hranesc o catelusa cu un singur pui,ramas din cei patru,,,salvati,,...implicati de falsii iubitori de animale ce strang profituri,fac selfie,pozeaza in buni samariteni.Adica ,,bul shit,,.Una din fetele ce traiesc pe strada,adunand din gunoaie,da sa rasuceasca o asa zisa tigara.O foaie dintr o revista in  care scutura tutun adunat din mucuri ramase.Ma opresc cat hranesc catelusa si i zic,,Doamna,nu fumati asa ceva,va dau eu doua tigari,,.Ea,raspunde,eu,doamna?nu vedeti cum traiesc?Adunand resturi?Draga doamna,cu opinci sau papuci rupti,a fi doamna nu consta in bani ,vile,logoreei artificiale ci in a fi om cu demnitate.Lasati un pic ,,ifosele,,de vreti trai real,sunt oameni,oameni de care habar n aveti,ca de....va murdareati pe maini,dracu de imitatii,,umane,,ce sunteti.

Viitorii intelectuali-mandria tarii.

Am avut un pusti de 9 ani la pregatire-germana.Prima zi.Iubesc plozii de lesin si cred ca doar printr-o generatie corecta putem schimba ceva aici in tara.Ma sunase ma-sa.Calma,draguta cu bun simt.Sporovaim si inteleg ca pustiul e la un liceu cu renume,note de 8 si 9 la profil de germana iar parintii s-ar face punte si luntre pentru evolutia lui.
Initial ma bucur.Tot ca un tanc.Stiu ca plozilor le place ,,neconventionalul" si ca trebuie sa fiu mai vulpe ca ei pentru a avea rezultate.Pregatesc bucataria.Portocale,mere,compot de ananas.Facem salata de fructe.Dar nu oricum ...ci in germana.Povestim despre produse,cum am servi,pe cine si la ce ore....
Bun...
Apare si kinderu si a sa muttere...Mistoc rau...si soc....plodu meu nu stia citi corect nici romaneste.Ce cuvinte compuse ,logic-simbolic,ce gramatica,ce ...puii mei?Liceu de renume ,nu ase,note bune.

Ma controlez si-i spun cu calm mamei.Nu pot lucra cu el ca nu stie citi nici romaneste.Cucoana se crizeaza,mai sa faca spume si duhniri de dragon focos si mi-o tranteste,-o sa caut pe altcineva care pentru bani sa-i ofere ,,garantia".Nu spun nimic.Respir,zambesc interior si gandesc;cucoana nu vreau sa -ti iau banii de pomana.Pustiul se uita ,cand la una cand la alta si apoi inocent debiteaza:,,mami!tu ai facut facultate cu taxa acum 2 ani si H-fratele mai mare lua bacul si intra la medicina cu banii vostri."
M-am blocat!Nu pentru ca nu stiam aceste realitati ci pentru ca in utopia mea nu am vrut sa le accept.Dar sunt realitati.Medici de o sa-mi extraga maseaua din pancreas si mii de intelectuali analfabeti si inculti si fara traire dar cu o hartie in buzunar.Absolvent de facultate pe spaga mamicii sau taticului.Si atunci ma intreb ce sanse au plozii ,,reali"dar fara spate financiar.Cat conteaza ei?
Si uite ase'am devenit nostalgica dupa perioada in care scoala era scoala,examenele si concurenta scoteau oameni calitativi.
Si m-am bucurat de capitalism maxim si de aceasta tara si mi-am dorit,impus sa o las in urma...foarte in urma...fara resentimente...

Lectii

Cine crede ca detine adevarul si nu mai are nimic in viata asta  de invatat  are ,clar,niste pobleme de interior,logica si niscai psihice.La cum ma raportez,eu,clar si probleme de ancorare intr-un tel,ideal,lupta.
Fara sa fi educat niciodata in pustiul meu chestii false ,nationaliste.Spune,vezi ca ai primit un film olandez de la fetele tale.Sa te uiti ca europenii fac cele mai....puncte puncte ....filme..nu ca america.nii.Intai m-am blocat,apoi am realizat ca e mandru de Europa-lui.Si-i zic ...am vazut capodopere palestiniene,indiene,etc....nu vorbim doar de Olanda,Suedia,Ungaria,etc...Si el de colo...asta spun...nu americanii vad omu real,interiorul omului,structura si macinarea lui.Mut.
De unde am plecat...de la o dezbatere.Ce aleg oamenii culti si snobi si mincinosi-astia mereu lupta cu fanatism pentru o cauza,cu ghilime,politica,religioasa ,etc..sunt crapati interior si atat de egoisti incat mereu-si gasesc scuze... sau omul brut,sincer ,trait,aparent defectuos dar care se implica?E atat de nebun frumos ca nu gandeste matematic,riscurile si beneficiile?Zic ca multi prosti,proaste am cunoscut,nu intelectual ci,,netrainti",..neimplicati"...cu ,,constiinta si demnitate sub zero".I-am urat,mi-a fost mila...apoi i-am dat la o parte ca nocivi si distructivi pentru umanitate.Ma gandesc la fetele mele de pe oncologie si cum le stigmatizeaza ,,societatea"-iau spaga,de asta muncesc la plozi.N-am vazut nici un plod abandonat ,ca oricum era defect si finish,mama,tata biologic trebuiau ,,sa-si traiasca viata",sa vina cu pampersul cacat sau mucii drept spaga.Ma gandesc cu iubire si respect la oamenii mei implicati in lupta pentru eliberarea femeilor si plozilor abuzati si la toata nebunia si ,,neconstientizarea riscurilor".Ma gandesc ce oameni frumosi si puternici sunt aici si in alte tari.Ma gandesc ca intre doua afisari de guru si guroaice ale altora nu trebe' sa-mi fie rusine mie sau altor oameni din echipa,ca ne-am umilit pentru fondurile de pe ,,voluntariat"ca ne-au scos pe geam si-am intrat pe usa cu nesimtere,ca nu a contat culoarea religioasa  sau a pielii...ci ca au contat niste oameni,umani real,calzi si care cauta sa ,,faca ceva'',    care s-
au unit pentru a construi.si un film care spune multe Film olandez,logic

Jumatate

Ne oprisem la jumatatea sarutului...suspendand clipa atat de intensa in varful degetelor.De acolo,mangaindu-ne,sa ne atingem buzele de fiecare picatura de trup.Inimile noastre s-au ciocnit atat de puternic incat s-au spart intr-un hohot de ras.Din fiecare farama am modelat steaua dorintei pe care am aruncat-o pe cer.
Am ascultat-o cu urechea si ochiul apoi i-am trimis mesajul-razand-in spatiu.Ne-am oprit la jumatatea distantei,jumatatea timpului,jumatatea urmatorului pas care alerga sa ne-ajunga.
Trupuri stranse...lichefiate unul in altul...pana pot sa-mi dezbrac propria haina...sa ies din propria piele,vis de materie si vibratii.
Am descoperit ca aveam aripi.Aripi ce stateau prea lipite de mijloc ascunzand forme.
Tampla in tampla si ochi in ochi...contopiti si atingandu-ne sufletul lin....zambind cu trepte pe care putem urca sau cobori in noi inceputuri.Asezati in jumatatea de timp,jumatatea de spatiu,jumatatea de materie si intuneric.
Mana in mana asteptam sa descoperim jumatatile din tot ce nu cunoastem.
Sunt parte din propria ploaie care cade calda si in clipiri uimite ale oamenilor ce devin vant si pamant.
Un timp oarecare sant eu....si inorogii.In st
eaua carora te tin inca ascuns.

Universul

In ambianta fecundata de iubirea Lui,viata sa este peste tot si nicaieri.Spatiul in care radiaza aceasta energie fara forma divinizata,e impregnat de de viata lui.Nici un atom nu poate fi influentat,nici o vibratie nu se poate produce fara ca El sa fie imediat instiintat.Energia constienta unitate multiplicitate a acestui sistem aminteste cu greu slabele puteri pamantesti ale fiintei omenesti.Nu exista comparatie posibila.Nu voi repeta niciodata destul ca ne simtim in intregime in fiecare atom,in aceeasi masura ca in ansamblu.Ca actionam deodata peste tot sau intr-un punct dat al acestui spatiu sferic ,aceasta se face totdeauna cu un impuls al intregii fiinte.
Constiinta omeneasca s-a transformat intr-o energie stabila,senina,inzestrata cu o imensa capacitate de atractie,susceptibila sa produca miscarea intr-un spatiu,fara ca energia trinseca a acestei constiinte sa fie marita sau micsorata cu o iota.
Omnistiinta,omniputinta,omniprezenta se rezuma intr-o singura constiinta de viata si iubire.Toate puterile sunt cuprinse intr-o capacitate universalizata de a trezi si fecunda energia latenta din sanul tacerii eterne a spatiului fara hotar.
Cu un cuvant,nu acesta e insusi principiul formarii unui univers?A mladia suficient materia pentru a transforma o energie mecanica in forta electromagnetica,a face sa tasneasca viata.A permite vietii sa intrebuinteze aceasta substanta cu ajutorul afinitatilor prezente.In sfarsit a scoate din manifestari si din cauzele lor fenomenale,constiinta.

Trepte

Urc trepte zi de zi si noapte de noapte.Fiecare secunda este un urcus.Am fost atentionata de catre lumina,intr-o adiere de soapta,la treptele putrede si crapate.Si razand amandoua am invatat sa le sar.
Urc trepte uneori prea mari pentru molecula din mine.Dar nu ma opresc.Obosind ma asez sa ma odihnesc pe scara.Un timp.Fac ghem copilaria din mine si-i dau drumul la vale pentru a imbraca in inocenta urcusul altcuiva.
Nu ma grabesc.Privesc detasat timpul din urma urcarii mele.Copaci ce si-au agatat crengi daruind intelepciune.
Urc trepte si nu ma grabesc.In tot acest drum invatand sa ma uit si sa-mi lepad coconul...Treptele se transforma in aripi.

Cuplul

Viata cuplului este un minunat prilej de implinire...sau ar trebui.Ar trebui de asemeni sa fie o scoala exigenta a comunicarii:doua personalitati se infrunta permanent,sant obligate sa faca diverse concesii,compromisuri,sa lase de la ele.Diminuarea egoismului celor doi parteneri este in mare masura facilitata de afectiunea care ii uneste.Atunci cand iubesti,fericirea fiintei iubite ar trebui sa treaca in mod firesc inaintea celei personale.Dar dragostea este in mod egal,asociata intim,dorintei sexuale.Daca ego-ul unuia sau altuia dintre parteneri este falsificat,deformat si mai exigent decat legatura afectiva,pot deveni concurenti,rivali,adversari.In acest caz se intampla ca ca unul din ei sa domine,sa intervina lupta pentru putere,ecouri ale unor situatii familiale din trecut,ale raporturilor cu fratii,cu surorile sau parintii;modul in care a fost traita in copilarie si adolescenta,relatia cu autoritatea parinteasca determinata.
O situatie conflictuala in cadrul unei relatii poate urma unei perioade de armonie,in timpul careia dorinta sexuala si ideile pe care fiecare le avea despre celalat faceau ca partenerii sa traiasca intr-o lume iluzorie.Raporturile pe care le avem cu celalalt sunt reprezentate in realitate de relatia dintre ideea pe care o avem despre noi insine si aceea pe care ne-o formam in legatura cu celalalt,ceea ce lasa deoparte imensa latura necunoscuta a personalitatii noastre,ca si faptul ca o persoana,evident, este mai mult decat suma parerilor care le avem despre ea.
Daca suntem atenti,orice persoana poate constitui pentru noi un revelator,cand reactia noastra fata de comportamentul sau fata de calitatile sale este foarte puternica,aceasta se datoreaza faptului ca acel comportament sau acea calitate se refera in mod direct la noi;refulandu-le in ceea ce ne priveste,le recunoastem la o persoana care pare sa ni le dezvaluie in mod evident.De multe ori proiectam o parte necunoscuta a fiintei noastre asupra altuia,caruia ii atribuim calitati,intentii sau comportamente care in realitate sunt ale noastre,desi la nivelul inconstientului...in cea mai mare parte a timpului.
Dragostea fulgeratoare apare atunci cand o persoana pare sa intruchipeze tot ceea ce iubim in noi si se afla la nivelul incontientului.Ceea ce indragim sau detestam la altul este,de fapt,o imagine pe care o proiectam asupra acelei persoane...o creatie a mintii noastre.In fiecare fiinta umana coexista un aspect masculin si un aspect feminin.La barbat,aspectul masculin este de cele mai multe ori dominant iar cel feminin-ocultat.La femeie,aspectul feminin domina in mod evident si cel masculin este ocultat.Trebuie de stiut ca ceea ce este refulat,inconstient,se manifesta in cea mai mare parte a timpului in mod negativ si pervers la nivelul comportamentului.
Fiecare fiinta umana poarta in sine,in mod inconstient,o imagine ideala,pozitiva a celuilalt sex.Atunci cand o persoana de acest sex,care poate sau pare sa corespunda acestei imagini ideale,este intalnita,imaginea este proiectata asupra ei si adorata cu pasiune.Este dragostea fulgeratoare,dragostea nebuna,dragostea pasiune.Dorinta sexuala este la potentialul sau maxim,exacerbata.Apare sentimentul de a fi regasit jumatatea pierduta,ceea ce se si intampla;este vorba despre jumatatea ideala si necunoscuta a celuilalt sex din noi,dar pe care persoana iubita pare sa o intruchipeze si pe care o proiectam asupra ei.
Daca proiectiile inconstientului scad in intensitate si dispar incetul cu incetul,in timp ce se stabileste progresiv un contact din ce in ce mai adevarat cu fiinta care traieste cu noi,aproape de noi,apare posibilitatea de a o iubi pentru ea insasi,pentru ceea ce este...Aceasta iubire se exprima prin intelegere,blandete,complicitate,comunicare telepatica,prietenie,incredere,dorinta de a darui.Evolutia spre aceasta dragoste poate avea loc doar daca partenerii se deschid complet unul spre celalalt..suportand temererile,adevarurile dureroase..realitatea introspectiei.

Miscarea toyista-studiu de ne-cunoscator

Fara pretentii de critic de arta pentru ca personal nu ma ridic la nivelul unui artist cu scoli  de gen,educatie de gen si alte,,patalamale"care sa ateste acestea,va provoc sa descoperiti un curent care-mi place teribil.Sunt precum un copil cu o jucarie noua.Vreau pareri pertinente si impertinente daca sant gandite si nu un mare bulgare de bullshit.O sa pun un link la final pentru a putea vizualiza blogul domnului Hribso,singurul roman care face parte din miscarea toyista.
Prima data cand am aflat de aceasta miscare am fost intrigata,curioasa etc.Pareau o societate secreta cu reguli stricte,in fel de pastratori a nu stiu ce adevaruri supreme.Nu dau detalii ca o sa descoperiti singuri pe blogul sau.Apoi socul a venit prin puterea culorilor folosite,culori puternice,neamestecate,ne-nuantate.Intotdeauna plec de la premisa,,ceva-mi place sau nu".Daca imi place ,ma intorc si incerc sa inteleg ce anume a starnit acel-,,imi place".
La o prima vedere,lucrarile toyiste par un fel de joaca.Privind imaginea in ansamblu te bucuri de culori,forme,vibratia de viata pe care ele o transmit.Cand incepi sa te uiti mai atent descoperi ca e un fel de ou kinder cu surpriza.Trebuie sa-l desfaci ca sa vezi care e mesajul secret,surpriza.Umbre care se intretaie,forme mai putin clare sau alegorice,animale,lucruri distorsionate,tarcate cu picatele.Un fel de contopire a unei lumi reale cu lumile trecute si cele nevazute.Un adevarat cockteil de mesaje ascunse in detalii-aparent minore-care-ti starnesc simturile.Acel,,imi place"venea dintr-o transpunere a mea,datorita picturii,intr-o lume a inocentei plina de viata si culori.O petrecere filozofica plina de mirosuri,muzica e te fac sa doresti sa fii plin de energie si viata.Hipopotamii lui Oblio dantuind.Hiperbola -dansatorilor acvatici-in care lumea traieste atat de intens incat devin umbre usoare,mistice,plutitoare pe un val sau o boare de vant.Intr-un spatiu gri,cenusiu,as pune o lucrare toyista pentru a aduce lumina.
Tot personal,uitandu-ma la figuri,culori mi se arata in fata un adevarat ritual samanic.In care nici o culoare,nota muzicala sau forma nu este aleasa intamplator.Ma trimite cu gandul la Avatar si reteaua interconectata.Am sa pun,,muzichia"care mi-a venit sa o ascult.Miros de iarba proaspat cosita si cirese.Asta este expierenta mea personala.Dar mie ,,mi-a placut".Specific stilului meu am vrut sa vad ce impact are o lucrare toyista asupra unor oameni care nu-s pasionati sau poate gresit spus,,nu sant atat de priceputi"in materie.O sa-l numim-H-de o vrea comenteaza singur.
Deci-H-mai,Nakuda,ca toata arta moderna lasa loc prea multor sensuri,ambiguitate.Daca pui o sita buna mai ramane o mana de artisti.Ca acum in timpurile astea toate prostiile puse pe panza sunt arta.Asta e partea rationala.
L-am rugat pe H sa-mi explice ce simte,ce emotii are.
H-spune-,,ce cacat de emotii sa am vazand niste prostii,animale,decupaje de gradinita?prea multa neclaritate si ceata.Decadenta cu pretentii de arta,na,arta post modernista,cum si unde o fi intrand toyismul tau-te poti supara,da'ai vrut o parere sincera."
Nu m-am suparatH,apreciez maxim sinceritatea si faptul ca mi-ai desfiintat ultimul ,,vortex"pictat.Bambucea.
Apoi arat lucrarile unui pusti care spune-,,eu cand ma uit la lucrari ma gandesc la legende urbane.La adevarate peripetii si chestii ascunse care te pindesc la colt.Imi place mult.Iar tipii is misto rau,picteaza cu masti,parca-s post apocaliptici."
Il intreb pe pusti;dar Dali iti place?
Pustiul-da,ca e plin de tacaneli.Ca restul oi,cai,porci si gaste moarte pe platou vad si in realitate.
Ca sa nu ne lungim prea mult,va provoc la pareri,opinii pro si contra sau cum or fi.Atata vreme cat ganditi.
Personal nu cred ca arta ar trebui sa se adreseze doar artistilor si sa fie motiv de dezbateri doar in lumea lor ca si cum ar fi o casta superioara.Arta adevarata are impact si trezeste,,ceva"in orice om.Acel ceva care ne face sa ne intrebam,simtim,gandim si chiar schimba.Daca s-a produs asta,arta si-a atins scopul.AICI

-aveti legatura directa spre taramul toyst.

Invierea

Am inlocuit oamenii cu pomi pe care i-am adunat matematic in opririle pasilor mei desculti.Un simbol sau poate un desen in perfectiunea elementelor primare.Mineral cu dorinta de viata.
Am pastrat doar ideea de umanitate ascunsa intre doua oracaituri de viata.
Pe maini ma paste un fluture galben ce stie vibrand ca e un viitor inorog.Ma iubesc cu toata caldura solara acumuland existenta si caldura originilor pierdute sau invaluinte in ceata.Zi!Atat de lumina incat pasarile fluiera pe propriile mele gene albastre de dincolo de ceruri.Ochii-drumuri si porti de trecere.Am invatat sa respir verdele si apa.Amfibiu divin intr-un ocean de creatie respectat cu sfintenie si umilinta.Abandon si regasire a esentelor pure.
Intoarcere si inviere din interiorul meu de om cu contopirea  ingerului pietrei stabile.
Simtire,litere si triunghiuri de spirite vii.Neamortite si mereu treze.Iubirea perfecta ,delirant de reala.Pentru ca in toate esti TU.Minus si plus intr-o operatie matematica ce reduce haosul la iubirea creativa.

Traire

Strang praf de stele in pumn pe care apoi le sarut si le inchid in pecetea lui Solomon.
O prind de un nor care te v-a ninge in zgomot de sanie alunecand lin.Poate te-or troieni cuvintele in plete crescute spre cer.Fara zgomot de chemare la rituri antice si pierdute.
Din ochiul crescut in palma intinsa se nasc piruete pictate din varf de penel.In propia culoare inventata.Nevazuta de ceilalti,neprinsa inca,neinchisa in locul greierului purtator de noroc.
Ceva imi rascoleste interiorul.Amestecde durere si extaz.
Asa am inceput sa stiu ca sant vie.
Fara nevoia de a largi privirile.Din adanc aveam pictat inspre sprancene,in piele ,crescuta cu atingeri de naluca si spirit,pecetea.
In fiecare colt al ei....ma nasteam in tine.Mereu noua.

Cheia

In viata ne punem amprenta pe oameni ce-i primim in interiorul noastru.Asa cum si ei lasa urme prin noi in clipa de trecere prin zborul nostru.
E o cheie a relationarii pe care o imprumutam unora.Deschid usi si patrund in interiorul tau ca in propria lor casa.Trec din incapere in incapere vazand doar imaginea de ansamblu.In dulapurile din incapere stau frumos asezate esentele tale.Raft dupa raft,cautare dupa cautare.Superficial,le este mai placut sa nu vada amanuntele si sa ramana doar cu geometria limitarii spatiale.
Cu toate ca acea cheie este un dar cei mai multi sant orbi.
Schimbi lacatul,pastrezi iubirea profunda ce tot tu ai daruit-o ca pe o hrana.Bucuria ca ai avut curajul sa incerci.In noua casa a sufletului tau,noua cheie poate deschide,candva,incaperile in care,

in dulapuri,pe rafturi,s-au adaugat noi trairi.

MATEMATICA APARENTEI IUBIRI

Eu am pasarea mea pe care zbor neincetat.Pasarea mea de cai,cer si pamant in care universul se invarte intr-o continua miscare cruda sau de dragoste.Ea nu spune niciodata ce vede real,intr-o pornire de mare doamna sau milosenie materna.
Rupere de necunoscut  pe care matematica inimii,sufletului o descifrase intre doua pulsatii  de neadaptare si rautate a celuilalt.De minciuni,de himere si instabilitati de cunoastere reala.De minciuni aparent inteligent-filozofice.
Ea pastrase  doar sentimentul -impuls pentru a putea creea.Frumusetea sa interioara ...inca o pastra.Asa cum pastrase tablourile cu caii celeilalte si egoismul sau fizic.Citindu-se in oglinda i-a spus:,,Dragul meu ,amprenta de o secunda in eternitatea mea,nu uita!o gheisa vinde un vis,e un artist ce-ti poate asterne la picioare o lume iluzorie in care sa evadezi perfect.O gheisa e un actor-psiholog ce-ti poate creea pentru un timp o lume paralela.Nu-i este permis sa se implice in nimic fata de cei ce nu simt si respecta esentele.E o enigma si carte necitita interior.
Puterea de a se opri cand descopera mizerie si uraciune.Tu,mergand spre urmatoarea cunoastere.Ea lovind si biciund propriul interior in care el,dincolo de arta e la fel.Comunul omenesc.
Rasucire geometrica si pastrarea puritatii trupului sau si a trairilor sale.Neimpartirea cu nimeni.Reintoarcerea ei la cel ce o stie perfect.Cel ce o iubeste  si evolueaza fizic si spiritual.O noua etapa .Ceea ce o face frumoasa,nedefinita ,necunoscuta si neatinsa real de ceilalti.
Vanzatoare de iluzii a slabiciunilor  omenesti.O noua carte se naste cu trairi metaforice tari.Inca un om este el care nu-si asuma nici un risc...riscul de a primi si cultiva -diferitul.O eticheta si-o multumire ca ea este altfel,impletita cu aroganta maxima.
Departe peste mari si tari,el o iubeste.Adora.Accepta.Sustine.
Si fara oameni -papusi-marionete.Redusi si dominati de temeri.
Pasarea  mea e o pasare rara pentru ca zboara in ceruri de diferite culori pe care nu le-a atins decat El.
Sarcasm si ironie.Si creativitatea,vlaguitor de emotii.
Claustrofobia iluziei de sentimente.El a spus-o!

Linistea

Pentru ca intunericul nu are culori,pentru ca intunericul nu poate fi descompus aduc fragmente de iubire in traire de verde si galben.Pentru ca intunericul nu te ajuta sa descoperi nimic.
Pasesc intr-un cerc continuu dorind sa ating lumina.
Violetul imi aduce parfum de stele si zbor de pisica concentric tors in liniste si lumi nestiute.
Refugiu de verde pascut de caii inimii ce nu  sadesc iluzii ci realitati dincolo de tot ce putem atinge.Talangi efemere transmit mesajul ecoului timpului trecut.
Bogatia trairii si zborului merge dincolo de palpabil.
Asfaltul devine deal,cifra,simbol.Modernism si progres.Oamenii defectuosi devin pasi spre desprinderea de idei induse de educatie.Dincolo de bariere riscand necunoscutul este inflorirea.Ideea ce devine traire,trairea ce devine materializare.Concept de noua creatie.Pentru ca el ma iubeste infinit de neinteles din punct de vedere logic.

Tot bloguind ,ca netul e virus rau,nu asa, ca si curiozitatea ce ne face sa ne consumam cele noua vieti,am descoperit o orientare general valabila cam asa:spiritual-intelectual-filozofal-erotic pentru ca e cool.Da bine si demonstrandu-ne in fata altora ,,cultura versus intelect''ne naclaim bine la nea vanitosul interior  cu gaze dorsale de superior.Pe canicula ne tine loc de aer conditie-onat...conditionat.
Vorbind aseara cu Uncasu care nu s-a schimbat,adica nici neamul vikingilor sau vreo ,,mica sirena" nu-l abat de la viziunile sale,ii zic-,,Scrie si tu ceva ,mai tata"-ca numai am parte de postari directe,sincere,reale".Drept urmare imi dadu acordul sa ma binedispun cu una din nebuniile sale.
Uncasu-Povesti


A fost odata ca niciodata,in vremuri imemoriale,un batranel,sa-i zicem Tataia.Provenea dintr-o famile nobila,cu un arbore genealogic mai mare decat un baobab.Bineinteles,cum ii sade bine unei odrasle de asemenea rang,a beneficiat de crestere si educatie de elita:pian,tacamuri de argint,valet personal,peste de sticla si mileu pe televizor.Ajuns la pubertate,tanarului nostru i s-au deschis portile Cunoasterii prin intermediul celor mai mari carturari si invatati ai vremii.In doar cativa ani,ajunse full de informatie,fiind un mare maestru in medicina,inginerie,matematici,astronomie.

Imaginati-va ce partida era acest flacau!Bineinteles,s-a casatorit,bineinteles cu marea iubire a vietii lui(da-da) si a trantit cativa copilasi.Toata viata era superba la conacul cu 'spe camere,3 bai,jacuzzi,sala de cinema si vedere la plaja.Armate de servitori gravitau in jurul lui si ii satisfaceau toate moftuletele si capriciile.Normal!

Asa cum am pomenit si mai devreme,omul nostru(pardon,semizeul,iertata-mi fie greseala)fusese initiat in tainele Cunoasterii,prin tinereturi.Aceasta initiere a aprins in el un foc atat de aprig incat nu se putea opri din citit niciodata.Citea si citea,adormea cu cartea pe nas,se trezea si o lua de la capat.Se inchidea in fastuosul sau birou-biblioteca,dadea drumul la aerul conditionat si se punea pe citit,uitand de mancare,de femeie si de copii.Pe masura ce citea,avea parte de trairi din ce in ce mai intense,uneori contradictorii si putin cam de neinteles.Dar pe masura ce citea se simtea din ce in ce mai puternic,simtea ca e mai presus decat orice alt om,ca nici macar marea lui dragoste din tinerete nu-l merita pe el,Unicul,el,detinatorul ADEVARULUI ABSOLUT.

Se simtea singur si neinteles.Bineinteles ca si-a respins femeia si copiii,i-a neglijat cu desavarsire,caci erau nedemni de el.

Aproape ca se mutase cu totul in biroul sau,iesea doar foarte rar.mereu artagos si nemultumit.Daca sotia indraznea sa deschida vreun subiect legat de vacanta,calatorie,interactiune cu alti oameni era vai si amar.Ploaie de ocari,de imputari si jigniri si reprosuri se abatea asupra ei.NIMENI,dar absolut nimeni nu era demn sa stea la masa sau macar in prezenta lui Tataie.

Aproape pe nesimtite,anii au trecut si Tataie s-a trezit pe la varsta andropauzei,mai artagos ca oricand.In marele sau act de cunoastere,afundat pana la gat in trairile lui din carti,uitase sa mai iasa din birou doua saptamani incheiate.Se hotari sa iasa din barlog,sa vada ce mai fac prostii...Iesi si striga dar nu-i raspunse nimeni.Nervos la culme,incepu sa zbiere dar tot nu primi nici un raspuns.Deschise usa izbind-o de perete si ramase ca traznit in prag:vedea lumina zilei.Dar tot nu gasi pe nimeni.Incet,incet incepu sa inteleaga ca era singur si parasit.Ramase intepenit in usa,buhait si cu parul valvoi,in capotul sau de firma si papuceii lui moi si fini,uitandu-se tamp la soare,desavarsind un tablou parca pictat de un psihopat.

Dupa ce se dezmetici putin incepu sa proceseze imaginile ce-i defilau prin fata,incepu sa vada verdele copacilor,sa auda nechezatul cailor din grajd,sa simta parfumul florilor.Si parca,incepu sa-i placa ce simtea si ce vedea si ce auzea...Incepu sa-si aduca aminte ca ii placea cum mirosea parul femeii lui,ca ii placea cum se jucau copii,alergand si facand tambalau.Isi aduse aminte ca se imbatase odata cu doi servitori si parca simti nevoia sa bea un paharel cu tarie.

Incet-incet,Tataie revenea in lumea reala.Dar era asa de naspa revenirea,caci incepeau sa-l napadeasca regretele.De ce n-a fost la nunta fiului sau?De ce nu a calatorit alaturi de nevestica lui,dragostea lui?De ce si-a irosit toata viata cu niste carti inutile?

Intr-un acces de paranoia,incepu sa se certe cu cartile sale,sa le invinovateasca!Apoi,dintr-o revelatie,lua un chibrit si dadu foc cartilor sale.Am auzit ca au salvat o mica parte din biblioteca sa,cica asa ar fi luat fiinta Biblioteca din Alexandria.Eu nu stiu,doar vorbeste lumea....

Ajuns un mos senil,cu proteza si sonda(avea prostata),singur in aceasta lume vitrega,ce credeti ca a facut Tataie?Nu,nu s-a sinucis,nu citise carti despre onoare.Va spui tot eu:s-a recasatorit cu o panarama de cinspe ani,descoperind abia acum adevarata dragoste a vietii lui.

Cam atat de povestit,nu stiu cum s-a terminat povestea lui Tataie ca m-a scarbit nimicnicia lui si l-am bagat la origini...