OMENIA

Astazi ti se cere,cel dintai,sa renunti la ceva,la cap,la inima,la ochi,la brate.Nimeni nu te vrea intreg,asa cum esti.O viata organica,echilibrata,plenara-este socotita o tentativa de insubordonare.Oriunde te-ai indrepta,ti se cere o prealabila mutilare.Daca vrei sa visezi o lume noua cu anumiti oameni,esti acceptat cu conditia sa-ti scoti ochii,sau sa-ti infunzi urechile.Esti dator sa auzi un singur tipat-sau mai bine sa nu auzi nimic.Esti obligat sa vezi o anumita culoare-sau daca nu,sa nu vezi nimic.
Cum va fi lumea noua pe care ne-o urzesc acesti oameni nu e greu de ghicit.
Daca vrei sa gandesti omeneste si te incapatanezi sa simti omeneste-esti considerat las.Cel ce-si apara omenia ,cel ce nu vrea sa renunte la singura valoare pe care a creat-o si a tolerat-o in aceasta lume marsava-caritatea,intelegerea-este luat in ras de toti oamenii de falsa actiune,de toti oamenii care stiu ce vor pentru ca au stiut cum sa se mutileze.Ce haz s-ar face asupra mortii lui Socrate,daca ea s-ar fi petrecut acum,intre oamenii nostri de falsa actiune.
Dar nu e nevoie sa mergem atat de departe.Nu e nevoie sa urmarim procesul de mutilare ideologica si de Castrare Umana al propavaduitorilor lumilor noi.Avem alaturi de noi fapte mult mai zguduitoare.Fapte care exprima o astfel de lipsa de omenie,incat ti-e rusine de viata ta,ti-e rusine de prezenta ta intr-o asemenea societate castrata.-sinteza din Profetism romanesc-Eliade

Frumusetea cunoasterii

Cartea a şaptea - Energia Vieții


"... Există o opinie conform căreia, încă de la naştere, fiecărui om îi este ursit un destin. În acest caz înseamnă că omul este doar un mic şurub, lipsit de importanţă, din sistemul unui oarecare mecanism, şi nu creaţia cea mai de seamă a lui Dumnezeu.
Şi mai există o altă opinie care susţine că omul este o fiinţă autosuficientă, în care sunt încătuşate absolut toate energiile Universului.
Omul posedă o energie numai lui caracteristică, numită "energia gândului". Şi dacă devine conştient de ceea ce posedă şi începe s-o folosească din plin, atunci el devine stăpânul întregului Univers.
Care dintre aceste două opinii antagonice este conformă cu adevărul?..."
aceasta reproducere nu constituie un atac ci impulsul de a cunoaste,de a sti,de a simti,carti de o frumusete interioara aparte,le gasiti aici

NOI

Noi santem ca o franghie impletita in trei.Cu fiecare nod facut oferim mai multa siguranta.Ancoram mai multe nave ce ar fi purtate de valuri.
Santem impletiti in trei dimensiuni.Trei culori ce distorioneaza realitatea-nereala.
Unii gusta din esenta trecerii noastre pentru ca oferim incredere si-i numim prieteni.
Atingem in ancorare orice zambet sau durere si ne impletim mai strans.Fiecare zi,fiecare explorare.Ne face indispensabili,unul -altuia.
Un nou drum.O noua etapa.Mereu noi.
Zambind.
Invatam si fiecare impletire deschide noi spatii.
Un vis.Un copac.O atingere.O atingere.O noua realitate.
Asta e ,,viata"pentru noi.
Ceea ce nu ating multi.
Realitatea din toate cele trei planuri si iubire.
Multa iubire!Atat de multa incat si in caz de Apocalipsa noi am putea sa o luam de la capat.Nou paradis personalizat.
Pentru ca mereu o sa fim o frangie impletita in trei.Stabila pentru noi.
Ancorare pentru altii.

Genocidul unei natiuni

Nu mi-a placut niciodata sa dezbat chestii politice pentru ca intotdeauna am crezut ca indiferent de secol,epoca...puterea este distribuita asa cum zice intelepciunea populara:,,popa,primarul.politaiul"ei sant legea si puterea dupa propriile lor legi si morala si restul.Apoi se numesc altfel dar tot acolo santem.
Ce vreau sa spun?Ca populatia este ucisa sistematic.C a guvernarea actuala si nu numai...isi ucide populatia.De unde?Pai in sapte zile,sapte sinucideri,zau..Aici la mine ...Voi le aveti pe ale voastre ,zonale.De ce?Somaj,rate la banci,copii ramasi ai nimanui.Soc psihic,expunere.Copiii ce cresc traumatizati si cu sufletul ucis.Patru sinucideri prin spanzurare,trei prin aruncare in fantana.Popa merge in urma.Ptiuu ...drace..Da unde pana mea a fost sa se implice sufleteste si sa-si sustina enoriasii.Copiii fugariti de acasa.Costa prea mult intretinerea lor,scoala,mancare,atentia afectiva e de multe ori exclusa ,parintii prea ocupati sa faca bani pentru a supravetui...
Politica e doar un joc fara raportari la valori reale interioare.Iar noi niste papusi manipulate.Ne zicem trei vorbe,doua versuri si parem inteligenti.
Incotro ne indreptam?
,,Copiii au dreptul la educare in mod egal si fara discriminare"-o mare farsa a celor de sus care ar trebui sa ne pupe in dos si care ar trebui macar o luna sa traiasca ca orice om normal.De ce zic asta?Ultima sedinta la nivel de liceu...realizari si bla bla...Copiii din familii sarace,de alcoolici,etc dar geniali...motivati si luptatori,vin la scoala .Diplome si concursuri castigate in conditii in care orice alt om normal ar fi renuntat.Sufletul?cui ii pasa?sincer.
Santem niste mici roboti programati pentru chestii superficiale.
Zi in care lesina de nemancat la scoala dar nu renunta...vin si lupta.
Reactia celor care ii educa?
ma-ta bea si ta-tu la fel,esti murdara sau murdar,cu unghii netaiate..puti...sarantocule,etc etc.
Colegii?
Discutiile dintre parinti la stadiu de barfa se produc in prezenta copiilor.Copilul vine la scoala si reproduce tot ce a auzit si vazut.
Concluzia?
Copiii nu au sanse egale la educatie.Discriminarea incepe cu cei maturi si infantilitatea lor.Rezultatul?Un copil de genul acesta va rezista un an,doi,trei..Apoi psihicul nu va mai duce si se va pierde ...va fi ucis psihic si sufleteste.Cati eveti puterea de a vedea dincolo de conditia sociala,de genetica,de prejudecati?de a vedea esenta?Cati luptati?
Asta daca nu se sinucid adultii si regreta ca s-au reprodus.
A muri e simplu dar consider un act de mare curaj a trai in aceste timpuri...
Santem un popor ..ucis lent dar sigur.

SARCASM

Uneori cei din jur o sa ne suspende de o grinda daca nu ne inalta un rug pe care sa ne arda.De ce?Pentru ca santem femei,pentru ca barbatii traiesc cu iluzia ca ne pot intelege sau ca,,el "e acea persoana speciala care a patruns misterul..Acel mister cu care se va mandri in fata tuturor..,,mai,eu stiu"-bietul ales.
Pentru ca inclusiv un tip precum Cartarescu crede ca a inteles femeia.Nu...clar..nu.
Noi santem cele care putem mima orgasmul..maestre si o sa o facem fara o logica.Poate e instinctul matern care ne cere sa protejam masculii,nici noi nu stim de ce...dar o facem.Le cream o lume iluzurie...de protectie...de rai.
Nu stim de ce dar putem fi zane sau putem distruge tot intr-o clipa.Avem gandirea si simtirea alambicata,ne jucam ca niste copii adulti..care pot rani cu inocenta unor copii.Putem fi egoiste si posesive iar cand ne plictisim de jucarie o aruncam...Putem cuceri tot ce vrem.Putem darui viata sau putem fi pline de ironii.
Santem buni psihologi fara scoli si diplome si putem supravetui in orice context.
Barbatii sant alesi dupa criterii complicate si neexplicate logic,dar clar cel ales va fi acolo mereu...dominand si delimitand teritoriul ca cei ce ravnesc la ce e interzis sa primeasca semnalul de alarma.
Dincolo de jocuri si realitati,toate stam agatate de o gringa cu dosul in sus..cunoscute si necunoscute,stiute si nestiute,mereu noi...vesnic condamnate de a simti mai mult decat simt multi...de comunicare totala si zbor si cadere.
Cu umor legat de viata si conjucturi...de vorbe si inimi ascunse.
Puternice si dand iluzia de fragilitate.
Libere in carcase superbe ce incita si creeaza obsesii.

Daoismul

Daoismul este definitoriu pentru spiritul Chinei.Se poate spune despre chinez ca este daoist in viata de zi cu zi,budhist,atunci cand merge sa se roage la templu si confucianist in relatiile cu ceilalti.Despre daoism este destul de greu de vorbit si,intr-o oarecare masura,nefolositor,cat desre Dao,conceptul care reprezinta baza acestui curent filozofico-religios,este-asa cum ne spune si intemeietorul sau,Lao Zi,in lucrarea fundamentala Dao DE jing-imposibil de vorbit.
Daoismul ii invata pe oameni sa fie in armonie cu natura,cu universul,sa urmeze legile firesti,sa nu le supuna si nici sa le modeleze.Telul ultim este atingerea nemuririi.Din punct de vedere filozofic este urmarea Caii,contopirea cu Dao.Dao este pretutindeni,in cer si pe pamant,in soare si in ocean,in aur si in excremente,in viata si moarte,in existenta si non existenta.El este infinit si atotcuprinzator,este creatie si distrugere.Numai cei care-l afla si se contopesc cu el patrund esenta lucrurilor si devin nemuritori.Modelul inteleptului daoist este descris de clasici,atat de Lao ZI cat si de ZUANG ZI.,este omul care cunoaste totul dar este lipsit de cunostinte,care iubeste totul dar este lipsit de cunostinte,care iubeste totul dar este lipsit de atasament,pentru ca el percepe lumea in alt mod.
Daoismul nu este o filozofie inchisa intre filele unei carti.El este prezent pentru chinez in tot si in toate,este un mod de viata,un mod de a privi lumea si de a-ti trai viata.Cele doua categorii fundamentale ale sale:yin si yangul sant esenta oricarui lucru.Tot ce reprezinta cultura chineza este impregnat de daoism:pictura,literatura,caligrafia,medicina traditionala si practicile de sanatate,artele martiale,gastronomia.Lista este imensa.Nimic nu ramane alaturi.Numai celui care poate sa-si insuseasca aceasta perspectiva ii este posibil sa patrunda in lumea chineza.
Este greu sa faci pe cineva sa inteleaga daoismul doar vorbindu-i despre el.Intelegerea nu este exterioara ci vine din adancul fiintei fiecaruia.

sinteza din Daoismul-prin scrierile si practicile sale

TRAIRE

Pentru tine prind numerele in pumn si le strivesc.Storc din ele simbolul si mesajul pe care il plang cu trupul meu prin toti porii.
Le transform in muzica si culori in care te invalui.Inima mea se aseaza in cupa cerului..curgand pe chipul tau cu ploaie de stele.
Amestec galbenul cu verde si-ti daruiesc un nou cer mai albastru.Opresc timpul in loc pentru ca gandul meu si zvacnirea sa te vindece.Prin ochii mei iti atat lumea in a patra ei dimensiune ce am atins-o in doi.Si cu bratele larg dechise imbratisez universul in care maine te vei topi.
Oftezi si pana in adanc ajunge toata jeluirea ta.Atat de adanc incat apa devine curata si se transforma in apa vietii.
Apa vie cu care ma hranesti zi de zi dandu-mi viata.
Fac un tot unitar din trei si las sufletul sa te infasoare in unde de dragoste.
Spiritul ti-l agat in mi bemol si il las liber in viteza luminii.
Numai trupul tau il strang incarnat in propria mea carne pana devenim unul.Pana ne topim...Secunda si numar si vapaie in netimpul ce ne naste din nou.
Intre cei doi ochi ai mei ai crescut tu,cel ce m-ai facut sa vad ce nu puteam vedea doar privind.
Pentru tine zambesc chiar daca imi curg lacrimi..pentru ca acolo unde esti ai nevoie de chipul meu senin ce-ti este pictat in interior atat de adanc.
Prind timpul si distanta in pumn strivindu-le si nu cersesc decat incat o zi in care sa existi.

Gandire si inimi

Pe aceasta planeta omul se naste intr-o haina densa care ii intuneca spiritul si care il face sa uite de unde vine si incotro se indreapta.El are de indeplinit o misiune,vine cu un destin,cu datorii pe care trebuie sa le onoreze.Ramane de vazut daca va reusi sa-si indeplineasca destinul,daca va putea corecta greselile sau va adauga langa ele altele noi.Omul isi petrece viata muncind,agonizand,zbatandu-se si incercand cu orice pret sa fie fericit.El oboseste,se imbolnaveste si moare in aceasta lupta de cucerire a fericirii.Dar oare este Pamantul planeta fericirii?A atins omul etapa in care sa poata fi neglijat de suferinta?Poate el evolua fara durere?Se poate lipsi de materie?Viata terestra ne dovedeste ca inca nu a sosit acest moment.El inca nu-si da seama ca fericirea este o iluzie intr-o lume in care totul este trecator,intr-o lume aflata sub semnul timpului,in care omul se lasa purtat de interesele personale.Omul,in ignoranta lui neglijeaza spiritul,cele perene,in favoarea celor efemere,ale trupului carnal cu care se identifica si prin care vietuieste o scurta viata terestra ce pare o secunda in eternitate.Exista legi morale,divine,care sanctioneaza gandurile,vorbele si faptele contrare legii iubirii.Voiajul iubirii are loc in marele laborator experimental numit Pamant,ceea ce presupune experimentarea la maxim a iubirii prin debarasarea de grijile vietii cotidiene,de prejudecati si dogme.Planeta Pamant nu este altceva decat o uriasa inchisoare,o uriasa institutie de corectie in care spiritele au ocazia sa evolueze,sa invete lectia iubirii,sa invete cu totii ca sunt copiii aceluiasi Parinte pe care trebuie sa-l iubesca si sa se supuna vointei Lui.



El si-a intins palmele clar,inclinate putin pentru a nu se rupe radacinile copacilor ce-i crescusera in pamantul ramas intre ridurile mainilor sale.Impreuna cei doi copaci in coroana si deasupra zidi un nou cer,un nou soare,o noua luna.Apoi culese trupuri ranite si popula acest pamant.Mici copii inchisi in oameni maturi alesesera sa se nasca sub semnul Islamului,unii copii se nascusera sub semnul buddhismului,altii se nascura evrei,tigani,crestini.
Palmele se unira mai mult,palmele care sustineau noua lume.El se bucura de copilaria si inocenta fiecarui copil,de inimile ce nu cunosteau diferente,rautati care puteau transmite iubirea doar prin iubire.Un copil special se nascu intr-o seara de decembrie.Un copil care simti pentru prima data caldura animalelor si a naturii,ce tatal sau o daruise spre cunoastere prin respiratia inocentei.Copilul se nascu cu stranie dragoste si ochi largi,de rai.Odata cu el se nascura alti copii,sub steaua islamului,Iudaismului,Buddhismului,la fel de inocenti si de puri.Pentru toti acesti copii care isi pierdura puritatea si dragostea odata cu maturizarea,copilul special decise sa-si pastreze daruirea raiului pentru toti si a iubirii neconditionate,vesnic.

EL

El s-a intors si mi-a zis,,Buna seara,femeie frumoasa".Fata mi se lumineaza reflectand sufletul sau prin ochii mei,prin razele lor albastre si verzi ce-i fac seva sa-i izvorasca din radacini.Santem electrizati unul de altul,adanci,in grote interioare de cautari si framantari care aduc linistea apei adanci.Apa care ascunde lumi nestiute.Am stat invelita in cocon de matase.El m-a atins cu bagheta-inima si mi-au crescut aripi,mari si frumoase.Cu care zbor mereu in jurul sau,atingandu-l si implinindu-i mai mult de trei dorinte in fiecare secunda.Pe varful degetelor are culori si cu fiecare atingere a sa imi daruieste noi straie si perceptii.
Avem radacini adanci in pamant...acolo unde putem simti inceputurile.El se metamorfozeaza intr-un copac pe ramurile caruia imi odihnesc trudirea.Ma fereste de arsita cu propria sa coroana si-mi saruta buzele cu propriile sale fructe.
In gene mi-am agatat ingeri diafani ce-ti canta la lira cand te adancesti in mine.Timpul e un cerc..fara inceput si sfarsit,doar continuitate.Luna...a ras seara aceasta devenind luna plina.
In plinitatea maturitatii si statorniciei,mi-a ridicat o cetate pana la cer in care ma simt in siguranta.
El s-a intors acasa si mi-a zis:esti translucida...iti vad inocenta.

NU VREAU

Nu vreau sa mi se indeplineasca toate visele.Numai o parte pe care eu insami le pot modela in ulcele pictate.Cu forme necunoscute sau reinventate.Ma stiu prea bine.Singura si inchisa in mine...chiar inconjurata de oameni.Fluture ce-si scimba zborul mult prea aproape de soare.Lumina imi poate arde aripile.
Visele sant pentru zbor...pentru negarea sau refugiul din lumea rece si moarta.Cu inimi formolizate in esenta de ura,fanatism si ratiune umana.
Tacere cu iz de toamna batrana si hada...cu frunze zbarcite de atingeri ridate de om.
E rece...
Si sant singura printre oameni care se numesc prieteni si intelepti.In ochiul de frunza si crengi de iubiri..metaforice...visate...ireale si zbor.
Mi-e frig...
Ma invalui in propriile mele aripi cu zbor de iesle de cai razand lucirea de stele.
Alaturi..oamenii se lupta cu vantul care va trece prin ei...
Din cer...Supremul rade sau se intristeaza de noi.